Criza datoriei suverane din Grecia – ţară care are de dat aproape de două ori mai mult faţă de cât produce – ridică în rândul oficialilor de rang înalt ai Uniunii Europene o întrebare pe care niciunul dintre ei nu ar fi crezut că va trebui să o enunţe: cum evităm Sfârşitul?
„Ziua Z” are – în accepţiunea BBC – mai multe feţe posibile: fie Grecia părăseşte UE, fie zona euro se desfiinţează, fie investitorii privaţi preiau datoriile ţărilor aflate în pragul falimentului, fie unitatea fiscală se desăvârşeşte.
Toate acestea pentru că, aşa cum vede lucrurile editorul BBC Gavin Hewitt, Grecia este insolventă şi nu are cum să-şi revină deoarece se află în recesiune. A înghiţit un ajutor UE de 110 miliarde de euro fără efect, iar acum să pregăteşte să mai primească 125 de miliarde.
Şi băncile să sufere
Principala problemă acum este găsirea unei modalităţi prin o ţară aflată în criză profundă să nu „pedepsească” cetăţenii celorlalte state, din ale căror portofele se plătesc în definitiv ajutoarele de urgenţă.
„Pur şi simplu nu putem să lăsăm profiturile la bănci şi pierderile pe umerii populaţiei”, a argumentat în această privinţă un ministru de Finanţe din Vest. Este ideea de la care au pornit mai mulţi oficiali europeni când şi-au propus să treacă o parte din datoriile suverane în contul băncilor şi al fondurilor de pensii, dar fără ca această manevră să fie considerată incapacitate de plată. Dacă s-ar ajunge la această constatare neagră atunci este foarte probabil ca sindromul grecesc să contamineze şi alte ţări europene şi să tulbure întreg sistemul bancar european.
Aşadar, de ce să nu preia investitorii privaţi 25-30 la sută din datoria Greciei, ajunsă la un Everest de 170 la sută din Produsul Intern Brut?
Ar trebui totuşi ca acei investitori să se accepte de bunăvoie. Deocamdată, Banca Centrală Europeană se opune, însă Germania condiţionează cu această soluţie acordarea celui de-al doilea ajutor Greciei.
Statele Unite ale Europei?
Bineînţeles, dacă ţara elenă va primi şi al doilea sprijin financiar, mai apare o întrebare: de ce nu ar beneficia de acelaşi tratament şi Irlanda şi Portugalia, state care au primit deja un ajutor financiar din partea UE?
Până la urmă, dacă şi această întrebare primeşte răspuns – adaugă Gavin Hewitt – tot mai rămâne de rezolvat dilema mai largă: cum vor putea fi convinse pieţele că Europa are un plan clar de a-şi dărâma munţii de datorii într-o perioadă de creştere fragilă?
Nici exemplul Italiei nu ajută. Cu o datorie suverană de 120 la sută din PIB, Italia este un alt scenariu demn de „Ziua Z”.
O posibilă soluţie ar fi preluarea datoriilor suverane de către un buget european unificat, o măsură care ar avea însă nevoie de susţinere politică. S-ar naşte astfel un soi de Statele Unite ale Europei, desigur dacă votanţii din toate ţările membre vor alege în acest fel. Opinia publică din Germania pare împotrivă. Dacă cetăţenii germani nu vor fi convinşi, alternativa ar fi ieşirea Greciei din zona euro, ceea ce ar putea atrage în vârtej şi alte ţări. În acest fel, nucleul UE ar putea fi protejat, existând opţiunea ca toate statele care părăsesc zona euro să revină într-un viitor încă nedefinit.
Un lucru este sigur: în această perioadă, ceea ce până acum câţiva ani părea de neimaginat este luat în considerare. Şi – conchide editorul BBC – din această dezbatere poate ieşi o Europă mai flexibilă, cu mai mulţi sau mai puţini membri.
