După ce, iniţial, liderii PSD s-au răţoit la Administraţia Prezidenţială şi au susţinut că salariile bugetarilor pot depăşi 10% din PIB, acum recurg la artificii pentru a le limita la circa 8,6%.
În aprilie 2016, Lia Olguţa Vasilescu a declarat ferm, la Antena 3, că impactul legii salarizării va ajunge la 10% din PIB. La scurt timp, consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu i-a atras atenţia că România nu-şi poate permite să cheltuiască astfel mai mult de 8,5% din PIB, ceea ce i-a atras un atac violent din partea lui Liviu Dragnea.
„Dacă salarizarea bugetară în România ar fi împinsă către vârful ierarhiei europene, aceasta s-ar traduce printr-o pondere a salarizării bugetare cash de circa 26-27% din total venituri. În această ipoteză ambițioasă, „pragul de corespondență salarială“ ca procent în PIB ar coincide unei anvelope salariale de circa 8,3-8,5% din PIB (atât ar reprezenta ponderea de 26-27% cheltuieli salariale cash într-un total al veniturilor bugetare de circa 32% din PIB)“, a explicat consilierul prezidenţial Marinescu, pe blogul său.
Dragnea i-a dat imediat o replică ţâfnoasă: „Dar ce, trebuie să-i arăt domnului Marinescu? Tot Guvernul, tot Parlamentul trebuie să se strângă să-i răspundă domnului Marinescu? Hai să fim serioşi. Programul de guvernare făcut de noi a fost votat de oameni. Dacă al lor era bun, îi votau pe ei. Ne-au votat pe noi, e simplu, înseamnă că oamenii au avut încredere şi noi trebuie să-l punem în practică, e foarte simplu. Nu stăm de fiecare dată să dăm explicaţii ba purtătorului de cuvânt, ba nu ştiu cărui consilier prezidenţial…“
Marți, însă, toţi liderii coaliţiei PSD-ALDE s-au chinuit să taie şi să amâne din promisiunile făcute bugetarilor pentru a se încadra în plafonul de 8,6% din PIB, procent enunţat de ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan.
Creșterile se etapizează
„Varianta finală asupra căreia am convenit cu secretarii de stat iniţial de la MFP şi acum telefonic chiar şi cu domnul ministru de Finanţe, în care ar urma să facem majorări salariale la absolut toţi bugetarii cu 25% creşteri pe salariul brut începând cu data de 1 ianuarie 2018, după care, începând cu data de 1 martie (2018 – n.r.), o majorare de încă 20% pentru educaţie, care, cumulat cu cei 25% înseamnă per total o creştere de 50%, deci exact cum am promis, şi de asemenea, cu grila până în 2022, pentru medici şi asistente tot de la 1 martie. Practic, aceasta ar fi varianta cu care noi intrăm în comisie“, a afirmat ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, la Parlament.Ea a insistat ca legea salarizării să fie adoptată miercuri de plenul Camerei Deputaţilor.
„Efectul este o anvelopă salarială de 75 miliarde lei, ceea ce ne situează ca pondere în PIB la 8,6%. Este ţinta pe care am urmărit-o. Mi-aş fi dorit să fie mai spre 8% dar între 8 – 9% este sustenabil“, a precizat şi ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan.
Reuniune de criză
Surse din PSD susţin că legea salarizării a fost şi subiectul unei discuţii între preşedintele PSD, Liviu Dragnea, preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, şi Gabriela Firea, primarul Capitalei. Cei trei şi-ar fi exprimat nemulţumirea faţă de premierul Grindeanu, însă nu este clar cum ar putea fi acesta destituit, dacă refuză să demisioneze. După discuţiile care au avut loc la Parlament, Firea nu a negat o ruptură între Executiv şi PSD.
„Nu pot să fac această precizare doar eu însămi, nu vreau să îmi depăşesc atribuţiile pe care le am ca vicepreşedinte al PSD, nu am făcut altceva să spun şi în cadrul partidului, dar şi public, pentru că nu am de ce să mă ascund, care sunt problemele pe care le întâmpinăm în relaţia cu reprezentanţii Guvernului“, a afirmat primarul Capitalei.
Ea a susţinut că răspunderea pentru guvernare este a PSD, nu a premierului sau a miniştrilor care „nu au militat în campania electorală“.
Tot după acea întâlnire, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a spus că va exista e evaluare „a actului de guvernare atât pe domenii, cât şi în ansamblu“, dar a negat o ruptură între partidul său şi Executiv.
