În ciuda mizei deosebit de importante, introducerea noţiunii de confiscare extinsă a averilor dobândite în mod ilicit s-ar putea dovedi un demers anevoios şi nu lipsit de riscuri. Proiectul va ajunge la Parlament, dar dezbaterile vor începe de abia în toamnă când se întorc aleşii din vacanţa prelungită. Apoi, presupunând că se vor strânge voturile necesare adoptării unei legi organice (adică, majoritatea senatorilor şi deputaţilor, nu doar a celor prezenţi), rămâne totuşi întrebarea: În ce măsură va trece proiectul un eventual test la Curtea Constituţională? Nu de alta, dar opoziţia a respins ideea revizuirii Constituţiei în sensul eliminării prezumţiei că averile au fost dobândite licit şi a susţinut că este suficientă adoptarea unei legi „simple”. Ba chiar a conceput, rapid, un proiect de lege prin care să arate că nu s-ar opune câtuşi de puţin ideii de confiscare extinsă a averilor ilicite.
USL a schimbat partitura
Tot din această perspectivă pare ciudată uşurinţa cu care preşedintele PSD, Victor Ponta, a anunţat că parlamentarii Uniunii Social-Liberale sunt dispuşi să voteze proiectul Ministerului Justiţiei, renunţând la propriul proiect. „N-avem nici o problemă, le votăm legea. Dacă e o chestie de orgoliu să nu fie legea noastră, să fie legea lor, nici o problemă, votăm legea lor. Dar vrem să dovedim un lucru: că nu e nevoie să modificăm Constituţia, că putem să facem o lege. N-am înţeles de ce nu au făcut-o până acum”, a declarat Ponta. Cu seninătate, şeful social-democraţilor a mai spus că „nu prea e nici o diferenţă” între proiectul MJ şi proiectul USL, doar pentru a admite, la câteva secunde distanţă, că iniţiativa opoziţiei „omitea” averile dobândite în urma unor fapte de corupţie. „Am văzut că avea o problemă cu corupţia. În regulă, sunt absolut de acord, chiar cred că averile corupţilor, mai ales vorbesc de corupţii de acum, chiar trebuie confiscate”, a spus Ponta.
Proiectul depus marţi la Parlament de reprezentanţii USL prevede că se poate vorbi de confiscare extinsă, în instanţă, numai în cazul condamnării pentru falsificare de monedă, spălare de bani, trafic de persoane, exploatarea sexuală a copiilor şi pornografie infantilă, trafic de droguri şi terorism. Sesizarea instanţei ar urma să fie făcută de „o comisie pentru verificarea averilor”, înfiinţată pe lângă instanţa competentă şi alcătuită dintr-un judecător şi un procuror.
Proiectul USL a fost aspru criticat şi de fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, care l-a apreciat drept „o încercare de a păcăli opinia publică”. „În mod corect, măsura confiscării extinse a averii trebuie să fie dispusă în acelaşi proces penal şi de acelaşi judecător care condamnă o persoană pentru o infracţiune care i-a adus foloase materiale”, a arătat Macovei, pe blogul său, declarându-se împotriva ideii ca posibilitatea confiscării extinse să fie discutată printr-o procedură suplimentară, într-un alt proces, după cel în care persoana este condamnată.
În privinţa neintroducerii în lista de infracţiuni a celor de corupţie, fostul ministru al Justiţiei a declarat că „acte de corupţie din România au impact asupra pieţei interne sau fondurilor Uniunii Europene” sau asupra încrederii în oficialii şi instituţiile care aplică legile UE.
Gitenstein: Investitorii americani sunt direct interesaţi de ce va decide Parlamentul
Ambasadorul american la Bucureşti, Mark Gitenstein, a declarat că SUA sunt direct interesate de modul în care arată art. 44 din Constituţie (cel care conţine prezumţia că averile au fost dobândite licit) şi a arătat că, în privinţa confiscării extinse, decizia revine senatorilor şi deputaţilor. „Parlamentul va trebui să se decidă dacă România va fi singura ţară din UE care nu va implementa această decizie-cadru (cea din 2005 – n.r.). Ceea ce evident pentru investitorii americani nu ar fi o decizie bună”, a precizat Gitenstein.
Ambasadorul american a mai subliniat importanţa „pragului” de la care încolo cetăţeanul va trebui să probeze că averea sa a fost dobândită în mod licit, în loc ca procurorii să fie obligaţi să vină cu dovezi privind dobândirea ilicită. „Adevărata întrebare pentru un procuror este care este cuantumul de dovezi la care se schimbă sarcina probei. Dacă este un cuantum foarte ridicat, nu veţi confisca nici o avere”, a avertizat Gitenstein.
„O justiţie performantă”, condiţia pentru eficienţă
În favoarea introducerii instrumentului confiscării extinse, care reprezintă practic transpunerea unei directive europene din 2005, s-au pronunţat atât ministrul de Justiţie, Cătălin Predoiu, cât şi procurorul general, Laura Codruţa Kovesi.
„Introducerea confiscării extinse este necesară în sistemul judiciar din România (…). Să nu uităm că suntem graniţă a Uniunii Europene şi, probabil, vom fi graniţă a Spaţiului Schengen. De aceea, procurorii trebuie să aibă instrumente eficiente care să ne ajute să combatem fenomenul infracţional”, a apreciat Kovesi, cu ocazia unor dezbateri pe tema revizuirii Constituţiei. Procurorul general a mai arătat că doar în primele şase luni din 2011, în condiţiile actualei legislaţii, procurorii au indisponibilizat bunuri ale învinuiţilor sau inculpaţilor de circa 300 de milioane de euro. Suma ar creşte considerabil dacă s-ar putea lua în calcul şi averile „înstrăinate” către rude sau prieteni în scopul „păcălirii” statului. „Este extrem de dificil să explicăm colegilor noştri din Europa sau America că nu putem indisponibiliza bunuri, chiar dacă am dovedit că persoana suspectă a comis fapte şi a realizat bunuri din activităţi ilicite”, a mai declarat Kovesi.
Ministrul Cătălin Predoiu a vorbit însă şi despre o condiţie esenţială pentru ca instrumentul confiscării extinse să-şi dovedească eficienţa şi să nu se ajungă la abuzuri: o justiţie performantă. „Este absolut necesar ca Guvernul să ofere condiţii logistice, iar CSM şi Ministerul Public să asigure o pregătire profesională adecvată pentru a oferi cetăţenilor garanţia că cei atinşi (…) sunt chiar infractorii, nu cetăţenii bogaţi, dar nevinovaţi”, a arătat Predoiu.