Arheologii de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR), condus de fostul consilier prezidenţial, istoricul Marius Oprea, vor începe, mâine, investigaţiile pentru identificarea locului în care se află rămăşiţele pământeşti ale fraţilor Toader şi Avisalon Şuşman. Este vorba de fiii lui Teodor Şuşman, fostul primar al comunei Răchiţele şi conducător al grupului de rezistenţă armată din Munţii Apuseni. Arheologii Centrului vor executa în această seară primele săpături pentru delimitarea perimetrului care va fi cercetat.
Tributul de sânge plătit de familia Şuşman
Cei doi fraţi au fost ultimii luptători din Grupul Şuşman şi au pierit într-o confruntare cu trupele de Securitate, în anul 1958. Confruntarea a avut loc în satul Tranişu, comuna Poieni. Destinul familiei Şuşman din Munţii Apuseni a fost unul deosebit de tragic, iar cinci dintre membrii familiei au plătit cu sânge opoziţia faţă de comunişti. Este vorba de Teodor Şuşman şi de fiii săi, Toader şi Avisalon, precum şi de doi dintre nepoţii acestuia.
Din gospodăria familiei Şuşman din Răchiţele, localitatea natală a premierului Emil Boc, nu a mai rămas nici piatră pe piatră. Teodor Şuşman fusese primar al comunei în mai multe rânduri, în perioada interbelică, şi era supranumit „părintele moţilor”, după ce a obţinut de la Regele Ferdinand I dreptul de păşunat pe şanţurile de la marginea drumului pentru turmele de oi ale moţilor, aflate în transhumanţă către Marea Neagră.
De asemenea, Teodor Şuşman a fost primar în Răchiţele în timpul celui de-al doilea război mondial şi era unul dintre cei mai înstăriţi oameni din regiune. După instaurarea Guvernului Petru Groza, comuniştii l-au înlăturat din funcţia de primar. IÎn august 1948, Securitatea a încercat să îl aresteze pe Teodor Şuşman, dar acesta a aflat şi a fugit în munte, alături de cei trei fii ai săi. Teodor Şuşman şi soţia sa, Ecaterina, aveau cinci copii. Unul dintre fiii lui Teodor Şuşman, Traian, a fost arestat în anul 1949. Teodor Şuşman a fost ucis de Securitate în anul 1951. Ceilalţi doi fii ai săi au continuat lupta până în anul 1958, când ei erau, practic, ultimii luptători din acest grup de rezistenţă armată.
Potrivit istoricului Gheorghe Petrov, securiştii au împânzit zona cu o reţea densă de informatori. Ei au reuşit să afle faptul că cei doi fraţi Şuşman erau adăpostiţi în casa unui localnic, Romul Florea. În noaptea de 1 spre 2 februarie, un detaşament de securişti, format din ofiţeri din Cluj, conduşi de de adjunctul şefului Direcţiei de Securitate Cluj, maiorul Ioan Moraru, precum şi din soldaţi din cadrul Batalionului din Floreşti, a înconjurat gospodăria lui Romul Florea, în jurul orei 5.30.
„Gospodăria lui Florea Romul a fost înconjurată şi blocată, în acel moment partizanii aflându-se în podul grajdului. Au fost anchetaţi toţi membrii familiei Florea, concomitent fiind efectuată o percheziţie generală a locuinţei şi anexelor gospodăreşti. În jurul orei 8,30 s-a trecut la o nouă verificare a podului grajdului, când s-a dispus ca tot fânul aflat acolo să fie dat jos. În momentul când echipa destinată să execute această operaţiune a ajuns în gura podului, aceasta a fost întâmpinată cu foc de armă. (…) S-a ordonat incendierea unui colţ al grajdului şi încercarea unei noi pătrunderi în interior, respinse şi de această dată de cei doi partizani. Grajdul a fost cuprins în scurt timp de flăcări, iar din interior riposta armată a încetat pentru totdeauna”, scrie istoricul Gheorghe Petrov.
Cadavre ca să îi sperie pe moţi
„A doua zi, în 3 februarie, cadavrele carbonizate ale lui Toader şi Avisalon Şuşman au fost recuperate şi aşezate lângă grajdul care a ars în totalitate”, mai scrie istoricul Gheorghe Petrov. Timp de şapte zile, corpurile carbonizate au fost lăsate la marginea drumului, ca să îi sperie pe oameni. Apoi, cei doi au fost înmormîntaţi într-o groapă comună, săpată de soldaţi, într-o pădurice de la marginea Tranişului. Acum, cei doi luptători ar urma să fie înmormântaţi alături de tatăl lor, în Valea Firii din Răchiţele.
