Preşedintele Traian Băsescu se bucură de o protecţie politică puternică şi Rusia nu va putea să îl dea la o parte cu uşurinţă, comentează publicaţia Pravda, pe tema declaraţiilor făcute de liderul de la Bucureşti în legătură cu mareşalul Antonescu, potrivit NewsIn.
Un scandal diplomatic major a izbucnit între Rusia şi România, după declaraţiile preşedintelui român Traian Băsescu, care a justificat, practic, participarea ţării sale de partea lui Hitler în războiul împotriva Uniunii Sovietice.
Băsescu a făcut declaraţiile scandaloase în 22 iunie, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial, comentează Pravda.
În 22 iunie 1941, trupele române, alături de germani, au trecut graniţa în URSS şi au ocupat o parte importantă din Republica Moldova şi Ucraina, inclusiv Odesa şi Nikolaev, afirmă publicaţia.
Motivul Bucureştiului este parţial de înţeles, potrivit Pravda, care precizează că, până în 1940, România includea Basarabia, Cernăuţi şi regiunea Odesa din Ucraina modernă. România a fost nevoită să cedeze regiunile URSS-ului, în baza Pactului Ribbentrop-Molotov.
Autorităţile sovietice au exercitat presiuni asupra românilor, iar aliatul lor, Germania, nu a intervenit. Pravda scrie că Basarabia a fost capturată de români în 1918, când un război civil avea loc, pe fondul destrămării Imperiului Rus. În Bucovina, majoritatea populaţiei a fost întotdeauna ucraineană, adăugă Pravda.
În ceea ce priveşte Odessa şi Transnistria, acestea nu au fost niciodată parte din România, subliniază publicaţia, apreciind că a fost un act de pură agresiune din partea mareşalului Ion Antonescu, fapt ce este recunoscut de toate acordurile semnate după cel de al Doilea Război Mondial. România a fost declarată parte învinsă în război şi a pierdut toate aceste teritorii.
Preşedintele român Traian Băsescu a încercat să schimbe totul, susţinând acţiunile lui Antonescu din urmă cu 70 de ani, comentează Pravda. În 22 iunie, într-o emisiune la B1 TV, Traian Băsescu a răspuns „Da” la întrebarea „Dacă eraţi la vremea respectiva dădeaţi acest ordin?” (ordinul lui Ion Antonescu de a trece Prutul). „Pentru că aveam un aliat şi aveam de recuperat un teritoriu. Dacă aveam condiţiile de atunci, probabil aş fi făcut-o”, a explicat el.
Mai mult, preşedintele român a cerut ca Antonescu să nu fie acuzat de deportarea evreilor şi romilor, afirmă publicaţia rusă, precizând că liderul de la Bucureşti a reuşit chiat să găsească o „urmă rusă” acolo. „Uităm că România avea atunci un şef de stat. Antonescu era prim-ministru. Unuia îi dăm averile, pe altul îl facem criminal de război. De ce? Doar pentru că unul a fost slugă la ruşi”, a spus Băsescu, scrie Pravda, citată de NewsIn.
Publicaţia scrie că, în mod surprinzător, reacţia diplomaţilor ruşi la declaraţia liderul român a intervenit abia în 30 iunie, însă a fost „în mod justificabil”, foarte dură. „Rusia este indignată de remarcile preşedintelui României. O astfel de declaraţie, în special făcută în ziua tristă a împlinirii a 70 de ani de la Marele Război Patriotic (al Doilea Război Mondial – n.r.), în care poporul nostru a pierdut 27 de milioane de vieţi, nu poate fi explicată nici de circumstanţele politice actuale, nici de răspunsurile la întrebările provocatoare ale jurnaliştilor”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukaşevici.
„Este clar că o astfel de bravadă neruşinată, care justifică agresiunea nazistă şi profanând memoria milioanelor de victime ale nazismului este inacceptabilă şi trebui să primească o evaluare adecvată din partea Europei civilizate”, a spus Lukaşevici.
Însă nu a urmat niciun răspuns din partea „Europei civilizate”, scrie publica rusă, adăugând că diplomaţii români au început să comenteze pe larg reacţia colegilor lor ruşi. Ministerul român de Externe a calificat „complet nepotrivit limbajul folosit în declaraţia oficialului rus pe acest subiect”. „Considerăm regretabilă şi lipsită de temei lansarea unei asemenea reacţii publice cu o violenţă de limbaj inacceptabilă, fără o informare completă şi o minimă intercaţiune prealabilă în plan diplomatic”, a adăugat MAE.
În mod evident, realizând că au depăşit limita, Ministerul român de Externe a decis să diminueze intensititatea emoţiilor. „Ministerul român de Externe este total deschis unui dialog cu Ministerul rus de Externe pentru a se clarifica orice neînţelegere şi distorsionare a informaţiei ce a dus la reaţia oficialilor ruşi. Acest incident nu ar trebui să lezeze dialogul desfăşurat în cadrul politeţii, normală pentru relaţiile bilaterale”, a spus Bucureştiul, notează Pravda.
În seara zilei de 30 iunie, Băsescu a ieşit din nou la rampă. A început să speculeze că Pactul Ribbentrop-Molotov, în cadrul căruia România a rămas fără teritoriile ocupate în 1918, a fost condamnat atât de Parlamentul rus, cât şi de cel român, spune Pravda. „Nu înţeleg de ce este aşa o insultă, pentru că Uniunea Sovietică nu mai există. Avem o relaţie cu Federaţia rusă, dar, când vine vorba despre o dezbatere legată de Uniunea Sovietică, este o discuţie despre ceva ce este deja în trecut”, a spus preşedintele român.
Cuvintele lui Băsescu ar fi putut trece neobservate, dacă am fi vorbit despre vreun politician marginal din ţări ca Andorra sau Kiribati, subliniază comentariul din Pravda. România este o ţară destul de mare cu 22 de milioane de oameni, membră a UE şi NATO, care are graniţe cu două ţări din CSI: Ucraina şi Republica Moldova. În următorii ani, pe teritoriul ei vor fi instalate elementele de bază ale apărării antirachetă. Băsescu nu este un lup singuratic. El se bucură de o protecţie politică puternică, iar Rusia nu va putea să îl dea la o parte pur şi simplu.
Speculaţiile pe teme legate de istorie fac parte de multă vreme din politica externă românească. Începându-şi mandatul în 2005, Băsescu a pus deschis la îndoială statalitatea Republicii Moldova şi a refuzat să semneze un acord legat de graniţele cu ea. Un an mai târziu, el s-a referit la Pactul Ribbentrop-Molotov şi a spus: „România şi românii sunt singura ţară, singurul popor care rămâne separat de în Europa după reunificarea Germaniei. România rămâne divizată în două ţări”. În 2007, Băsescu a spus că a acordat deja jumătate de milion de paşapoarte româneşti cetăţenilor moldoveni.
Liderul român, ignorând regulile diplomaţiei, s-a amestecat brutal în afacerile interne ale Republicii Moldova, subliniază Pravda. În cursul revoltelor de la Chişinău din aprilie 2009, el s-a poziţionat deschis alături de opoziţie, iritat de victoria Partidului Comunist în alegerile parlamentare. Raţionamentul său este clar: opoziţia de atunci, acum la putere, pledează deschis pentru unificarea cu România şi spune că limba moldovenească ar trebui să se numească limba română. În mare parte datorită lui Băsescu, au avut loc noi alegeri şi puterea la Chişinău a fost preluată de oameni care, într-un fel sau altul, se concentrează pe Bucureşti.
Doritor de răzbunare din perspectiva istoriei, Băsescu se amestecă activ în afacerile Ucrainei, consideră publicaţia. În timp ce Viktor Iuşcenko se lupta cu ruşii, România a câştigat la Curtea Internaţională platoul continental al Mării Negre din jurul Insulei Şerpilor, care ar putea avea zăcăminte bogate de hidrocarburi. În Cernăuţi şi Odessa, continuă distribuirea în masă a paşapoartelor româneşti. Potrivit unor informaţii, circa 100.000 de paşapoarte au fost distribuite. Astăzi, românii şi Ucraina îşi dispută o mică insulă la gurile Dunării.
Preşedintele român nu a mai făcut până acum declaraţii atât de deschise în apărara aliaţilor nazişti. Însă, a făcut numeroase declaraţii şi acţiuni provocatoare, consideră Pravda. Distribuirea de paşapoarte româneşti în Ucraina, intervenţia publică în chestiunile interne ale R. Moldova şi refuzul deschis de a recunoaşte statalitatea R. Moldova reprezintă o sfidare pentru Europa post război, pentru întregul sistem de graniţe de pe continent, subliniază articolul, potrivit NewsIn.
Răzbunarea tulburătoare a României durează de ceva vreme, dar „Europa civilizată” observă în tăcere cuvintele şi acţiunile lui Băsescu. Diplomaţii ruşi nu reacţionează de fiecare dată la declaraţiile oficialului de la Bucureşti sau de multe ori reacţionează cu întârziere. Totuşi, în acest caz, România a aruncat o provocare deschisă Rusiei. Este o combinaţie de lovitură dată memoriei istorice şi politicii contemporare şi omagiere publică a aliatului nazist.
A lăsa această declaraţie fără consecinţe nu este o alegere. Declaraţia Ministerului rus de Externe nu este suficientă, mai ales pentru că Băsescu nu este singurul care face astfel de declaraţii, conchide Pravda.
