Promovabilitatea la bacalaureatul din acest an este una dintre cele mai scăzute din istorie şi ridică multe semne de întrebare asupra eficienţei procesului de învăţământ.
„Uraa! Am picat doar la mate” – a fost strigătul de bucurie al unuia dintre elevii din Capitală, după ce a consultat listele cu rezultatele la bacalaureat, la Liceul Teoretic „Eugen Lovinescu”. Nu era singurul elev fericit că nu a picat la toate probele, după cum ne-am dat seama după câteva minute petrecute în mijlocul concurenţilor care priveau cu sufletul la gură listele.
„Lasă că venim la toamnă şi mai dăm o dată, uite că şi ceilalţi din clasă au picat. Asta e”, spunea zâmbind o elevă care încerca să o încurajeze pe alta, ceva mai tristă. Alţi elevi fumau liniştiţi şi mai râdeau din când în când, ca şi cum ar fi fost la o şuetă în faţa blocului. În mijlocul elevilor, doi părinţi, cu lacrimi în ochi, se plimbau de colo-colo neliniştiţi. La prima vedere ai fi zis că au un copil care a picat examenul şi îşi fac griji pentru viitor, dar situaţia era cu totul alta.
„Sunt necăjit din cauza notelor pe care le-a luat fiica mea. Ni s-au părut prea mici, ştiind ca ea este premiantă şi a ieşit pe locul al doilea pe liceu, imediat după şeful de promoţie. A luat 7,95 la română, iar media generală a fost 8,23″, spunea Călin Zotea, tatăl unei eleve. El a dat vina pe subiectele grele, modul de notare şi camerele video care i-au stresat pe elevi în timpul examenului.
Un alt elev, de la Liceul „Petru Maior” din Bucureşti, spunea că nici unul dintre colegii săi de clasă nu a reuşit să treacă de bac. „Cel mai greu mi s-a părut la mate, am luat 4,80. Am făcut la clasă exerciţii ca acelea primite la examen, dar mi s-au părut grele”, a spus Cătălin N., un alt candidat care era foarte încrezător că va reuşi să ia la toamnă bacalaureatul şi să dea la facultate. „O să învăţ mai mult pentru că vreau să dau la Politehnică, la Automatică sau la Antreprenoriat. Am luat la mate 4,05 pentru că au fost subiecte grele, nici nu m-am putut apropia de cel cu polinomu”, spunea Marian Constantin de la Liceul „Tudor Vladimirescu”.
Pericol: „În 10 ani vom fi conduşi de proşti”
În cel puţin 13 licee din ţară, promovabilitatea a fost zero, iar în cel puţin patru judeţe, nu a trecut de 45 la sută, conform rezultatelor parţiale de la bacalaureat, făcute publice ieri. Conducerea Ministerului Educaţiei s-a făcut că plouă şi nu a oferit explicaţii despre ce s-a întâmplat la bacalaureatul la care s-au înregistrat poate cele mai slabe rezultate din istorie.
Promovabilitatea scăzută din acest an de la bacalaureat ar putea avea mai multe explicaţii, este de părere Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române. „Depinde de subiecte, de exigenţa profesorilor, de faptul că s-a mai putut copia… Generaţia mea se pregătea şi învăţa mai mult, pe vremea aceea nu erau atât de multe distracţii şi atracţii, cum ar fi internetul sau discotecile care îndepărtează copiii de şcoală. Eu am terminat liceul în 1959″, povesteşte Haiduc, doctor în chimie şi profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca. Academicianul spune că înainte legătura părinţilor cu şcoala era mai puternică, aceştia se duceau des la şedinţele cu profesorii şi erau preocupaţi mai mult de soarta copiilor. „Atunci nu se punea problema ca vreun elev să copieze la bacalaureat, care atunci se chema examen de maturitate. E greu de spus ce s-ar putea face acum, s-au schimbat mult mentalităţile elevilor şi atitudinea faţă de şcoală”, afirmă Haiduc.
Modul în care a fost conceput sistemul de învăţământ românesc ar putea fi una din explicaţiile pentru rezultatele proaste obţinute de elevi în acest an, era opinia lui Cristian Alexandrescu, inspectorul general de la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. „Până în acest moment, şcoala nu a scos ce trebuia să scoată, nu a fost pregătită să înveţe elevii cum să procedeze cu cunoştinţele acumulate”.
Vina ar putea aparţine cadrelor didactice şi Ministerului Educaţiei, este de părere Adrian Moraru de la Institutul pentru Politici Publice. „Cred că ar trebui ceva schimbat în sistemul de învăţământ, pentru că altfel, în 10 ani, vom fi conduşi de proşti. Cred că vina este a profesorilor manageriaţi politic. N-aş da vina pe elevi pentru că nu învaţă, ci pe profesori şi pe părinţi. Principala problemă sunt profesorii şi modul în care aceştia sunt selectaţi, problemă care ţine de Ministerul Educaţiei şi de inspectoratele şcolare. Copiii ar mai putea fi salvaţi şi de părinţi, dacă ar avea mai multă grijă de ei”, a declarat Adrian Moraru. Acesta a afirmat că ar fi necesară o cercetare a modului în care au reuşit să promoveze elevii care au obţinut rezultate foarte proaste. „Cred că este o problemă de siguranţă naţională, pentru că dacă nu vom avea oameni bine pregătiţi, nu vom avea nici politicieni, medici, profesori etc. buni”, e de părere Moraru.
Ministerul Educaţiei tace
Conducerea Ministerului Educaţiei nu s-a arătat prea dornică să ofere explicaţii pentru rezultatele proaste de la bacalaureat. Director general la minister, Liliana Preoteasa, care a ocupat timp de mai mulţi ani funcţia de secretar de stat pentru învăţământul preuniversitar, a declarat că nu face comentarii pe această temă. Secretarul de stat la Ministerul Educaţiei, Oana Badea, a declarat la Realitatea TV că probele de la bacalaureatul din acest an nu au fost schimbate şi că ministerul nu a intervenit asupra structurii examenului.
Nici un elev de la patru licee din Timişoara nu a promovat bacalaureatul
Afişarea rezultatelor la examenul de bacalaureat a provocat un adevărat şoc elevilor de la patru licee din Timişoara, unde nimeni nu a reuşit să ia note de trecere la toate materiile şi, prin urmare, nici un absolvent nu a trecut acest examen de maturitate. Este pentru prima oară în istoria bacalaureatelor din capitala Banatului când toţi elevii unui liceu pică examenul de bacalaureat, eşec ce constituie o adevărată ruşine şi pentru cadrele didactice din respectivele unităţi de învăţământ. Este vorba despre Liceul CFR, Liceul Agricol, Liceul UMT şi Liceul Alimentar. La limita promovabilităţii totale au fost şi liceele Energetic, unde un singur elev a luat bac-ul, şi Liceul Electrotimiş, unde doar doi elevi s-au dovedit cu adevărat pregătiţi pentru acest examen.
„Deşi la fiecare dintre aceste şcoli au terminat clasa a XII-a între 150 şi 300 de elevi, niciunul nu a promovat examenul de bacalaureat. Acest dezastru impune planuri de acţiune individuale pentru fiecare unitate. Nu ne mai putem juca cu viitorul copiilor. Urmează o săptămână de contestaţii. După 8 iulie, când se vor da şi rezultatele finale, vom evalua evoluţiile elevilor pe durata celor patru ani de studiu, la materiile care se cer la bacalaureat”, a declarat inspectorul şcolar general din Timiş, Marin Popescu, care se poate „lăuda” cu o rată a promovabilităţii de doar 31,79 la sută. Dacă în majoritatea cazurilor, elevii care şi-au văzut notele s-au resemnat printre lacrimi şi înjurături, părinţii au fost extrem de revoltaţi.
„Aceşti copii sunt generaţia de sacrificiu a lui Funeriu!”, a ţipat unul dintre părinţii aflaţi la avizierul Liceului UMT. Ca semn al revoltei juvenile, pe pereţii unuia dintre cele patru licee cu promovabilitate zero a apărut, încă de la primele ore ale dimineţii, scris mare cu vopsea „M..e Funeriu!”, inscripţie pe care angajaţii liceului s-au grăbit să o acopere cu vopsea lavabilă.
Bacalaureatul în cifre
1.422 de unităţi au găzduit probele examenului de bacalaureat;
peste 200.000 de candidaţi au susţinut bacalaureatul în această sesiune;
661 de elevi eliminaţi la probele scrise din cauză că au copiat;
2.686 de poliţişti au asigurat supravegherea.
