La o singură adresă, o casa normală din cărămidă găzduieşte în acte peste 2.000 de companii.
Potrivit unei investigaţii întreprinse de jurnaliştii de la agenţia de presă Reuters, vecinii spun că în casă se întâmplă mai nimic: poştaşul livrează constant corespondenţa şi o femeie iese, din când în când, la o pauză de ţigară. Înăuntru, însă, pereţii camerei principale sunt „tapetaţi” din podea până în tavan cu căsuţe poştale numerotate, cu numele unor companii pe ele.
Casa este un mic paradis fiscal în inima SUA, fiind sediul central al Wyoming Corporate Services, o întreprindere care înfiinţează firme, în acte, firme ce pot fi folosite ca paravan pentru a ascunde de autorităţi anumite bunuri sau averi.
De altfel, compania nu se ascunde după deget: pe site-ul întreprinderii se afirmă că „o firmă este o persoană legală care poate fi folosită ca ţap ispăşitor, un servitor, un bun prieten sau ca momeală. O persoană pe care o controlezi nu poate fi trasă la răspundere pentru acţiunile ei. Imaginaţi-vă posibilităţile!„
Şi într-adevăr, posibilităţile sunt foarte ofertante. Printre entităţile înregistrate la adresa banalei case, strada Thomes, numărul 2710, ar figura şi o companie ce ascunde proprietăţi imobiliare controlate de un fost prim-ministru al Ucrainei, aflat la închisoare, potrivit unor surse politice citate de Reuters.
Deţinătorul unei alte firme de „raft” înregistrată la adresa respectivă a fost indicat drept ajutor al operatorilor de poker-online. El ar fi ascuns, prin intermediul firmei, bani obţinuţi din jocuri de noroc online, evitând astfel taxarea.
Cu mâţa în curtea altora
Deşi SUA luptă, oficial, împotriva acestui soi de a evita taxarea averilor, încurajând totodată transparenţa, pe teren lucrurile stau altfel. În 2008, chiar Barack Obama acuza o adresă din Insulele Cayman ca fiind cea mai mare scamatorie fiscală cunoscută, adăpostind nu mai puţin de 12.000 de companii cu activităţi suspicioase. Între timp, pe teritoriu american „producţia” de firme fictive este în floare. Principalele „furnale” se află în statele Delaware, Wyoming şi Nevada, state cu reglementări laxe în domeniu.
Chiar şi în celelalte state, industria corporaţiilor este slab sau total nereglementată. Cetăţeni cu condamnări pot opera fără oprelişti firme care creează companii, cumpărându-le fără a fi supuşi vreunei verificări.
Astfel, se estimează că anual sunt create 2 milioane de companii cu răspundere limitată care ascund bunuri secrete şi afaceri ilegale de milioane, potrivit unei investigaţii a Senatului american. Trezoreria SUA a arătat că aceste companii cu răspundere limitată sunt predispuse la a fi folosite ca paravan pentru ilegalităţi, pentru că pot fi deţinute de oricine, sub protecţia anonimatului.
„În Statele Unite, domeniul este total nereglementat. Somalia are standarde ceva mai înalte decât statele Wyoming sau Nevada”, afirmă Jason Sharman, profesor la Universitatea Griffith din Nathan, Australia, care pregăteşte un studiu pentru Banca Mondială, referitor la structurile corporatiste din întreaga lume.
Firmele vechi, mai scumpe, ca la vin
Cei interesaţi să-şi cumpere o firmă-paravan, cu adresa într-o cutie poştală aflată pe raftul casei din Cheyenne, poate opta pentru mai multe variante. Dacă vor o companie care să inspire încredere, de exemplu în cazul unor contracte importante, pot cumpăra o companie creată în 2004 pentru aproape 6000 de dolari, potrivit site-ului Wyoming Corporate Services, care are disponibile peste 700 de nume de companii în 37 de state americane.
O firmă creată în mai 2011 este disponibilă pentru doar 645 de dolari. Firmele pot fi cumpărate adesea direct cu conturi bancare, istoric fiscal şi deducerile de taxe aferente de la Fiscul american, pentru a grăbi activităţile deţinătorului, legale sau nu. Hârtiile sunt completate cu un nume, iar proprietarul pleacă cu o firmă cu vechime sub braţ.
Miliarde de dolari au fost semnalaţi ca fiind parte a unor tranzacţii suspecte în ultimii ani, în care erau implicate companii fantomă.
Autorităţile combat fenomenul, patronii nu încurajează afacerile ilegale
Oficialii din Wyoming susţin că luptă împotriva fenomenului din 2009, după ce au descoperit 5.700 de firme înregistrate la cutii poştale. Legile noi cer firmelor să aibă o prezenţă fizică printr-un proprietar sau un agent considerând ilegale datele false din documente.
Totuşi, verificarea acestora este aproape imposibilă. Directorul Wyoming Corporate Services, Gerald Pitts – în hârtii un afacerist de success – este director, preşedinte sau administrator pentru cel puţin 41 de companii înregistrate la adresa din Cheyenne. Alte 248 de firme sunt conduse de Edge Financial Inc, firmă prezidată de acelaşi Gerald Pitts, potrivit documentelor oficiale.
Mai multe dintre aceste companii au fost chemate în instanţă sub acuzaţii de evaziune fiscală, fraude sau încălcarea unor mărci. Autorităţile caută să colecteze mai mult de 300.000 de dolari din taxe neplătite de aceste firme.
Totuşi, Pitts afirmă că Wyoming Corporate Services funcţionează în perfectă legalitate şi nu ştie cum folosesc clienţii săi firmele puse la dispoziţie. Recunoaşte însă că aceste entităţi pot fi folosite atât în numele binelui, cât şi a răului.
Portiţele din legislaţie
Statele Unite nu corespund în 4 din 40 de categorii monitorizate de Financial Action Task Force (Forţele de Acţiune Financiară), un grup internaţional care luptă împotriva spălării de bani şi a terorismului financiar: de exemplu, deţinătorii de companii pot fi anonimi, doar trei state cer informaţii periodice despre acţionariat etc.
Senatorul Carl Levin, încearcă să înăsprească legea, astfel încât autorităţile statele să fie obligate să obţină regulat informaţii despre deţinătorii reali de companii, să impună sancţiuni civile şi penale pentru completarea actelor cu date false.
Totuşi, proiectul a fost încetinit prin intervenţia unor grupuri de afaceri, „speriate” de costurile de implementare ale noului proiect şi limitarea drepturilor companiilor.
În jurul cozii
Firmele-fantomă rămân un ghimpe în coasta autorităţilor. Deşi pot cita firmele în acţiuni judiciare, aflând numele deţinătorului legal, procedurile sunt extrem de anevoioase şi adesea inutile, mai ales dacă respectivii nu sunt cetăţeni ori firme americane. De aceea firmele din Cheyenne, de exemplu, sunt paradisul afacerilor ilegale din Europa de Est, cum a fost cazul fostului premier ucrainian Pavlo Lazarenko, care ispăşeşte acum o pedeapsă de 8 ani pentru mai multe acuzaţii.
Firmele pot beneficia şi de o protecţie sporită, pentru o sumă anuală modică. Cu 2.500 de dolari WCS le angajează un avocat care poate fi un filtru atunci când autorităţile vor să dea de proprietar. Ele sunt obligate să contacteze avocatul, în cazul citării în justiţie, iar acesta îşi poate informa clientul, care se poate sustrage urmăririi penale.
De aceea, autorităţile renunţă adesea să-şi mai bată capul cu procedurile.
