Studiul lunar ZEW – ediţia din iunie a fost realizat prin consultarea a 73 de experţi ai pieţelor financiare (21 de experţi din Turcia) asupra perspectivelor mai multor indicatori economici in următoarele şase luni în Austria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia şi Turcia. Analiza ia în considerare ponderile celor care cred că un indicator economic va avea o evoluţie pozitivă, neschimbată sau negativă, modificările acestor ponderi, precum şi preponderenţa unor opinii sau a altora.
Cum e situaţia economică curentă
Situaţia este mai proastă decât în România doar în Ungaria şi Croaţia, cred cei chestionaţi. Ponderea celor care cred că aceasta este bună este de 38% în Turcia, 35,3% în Polonia, 22,6% în Austria şi Cehia, 20% în Slovacia, 9,7% în România, 6,1% în Croaţia şi doar 5,4% în Ungaria. Întrebaţi dacă situaţia economică e proastă, au răspuns afirmativ 40,5% din cei chestionaţi în cazul Ungariei şi 35,5% în cazul României. Faţă de sondajul efectuat în luna precedentă (mai 2011), cea mai mare creştere a răspunsurilor conform cărora situaţia economică e proastă nu se întâlneşte în România (creştere de 4,7%), ci în Turcia (12%), Ungaria (8,7%) şi Slovacia (8,6%).
Cea mai accentuată scădere a optimismului
Ceea ce caracterizează România în regiune este atât ponderea mare a celor ale căror aşteptări sunt de creştere economică, cât şi a celor care îşi dau seama că aceste aşteptări sunt false. Astfel, chiar dacă a scăzut cu 9% faţă de luna precedentă ponderea celor care au o prognoză pozitivă pe următoarele luni, proporţia celor care au această prognoză se menţine la un nivel ridicat faţă de alte ţări din zonă, respectiv 51,6% în România faţă de 51,5% în Ungaria, 45,5% în Croaţia, 38,3% în Cehia şi Slovacia.
În schimb, ca urmare a scăderii menţionate şi a creşterii celor care aşteaptă evoluţii negative (15,3%), România înregistrează cea mai accentuată scădere a numărului celor care cred în creşterea economică. Numărul acestora a fost în România cu 24,3% mai mic decât în mai, ceea ce este un record regional.
Inflaţia îşi menţine tendinţa
Valoarea leului este unul dintre capitolele unde studiul arată acalmia opiniilor celor ches-tionaţi. Ponderea celor care cred în creşterea inflaţiei este cu doar 3% mai mare decât a celor care cred în temperarea ei, în timp ce procentajul celor care sunt convinşi de accentuarea inflaţiei este cu 2,5% mai mic decât în mai 2011. Alături de Ungaria, România e ţara în care estimările privitoare la evoluţia inflaţiei sunt echilibrate.
Asteptări privind cursul
Ponderea celor care cred că leul se va aprecia faţă de euro este dublă faţă de cea a celor care cred că, dimpotrivă, leul va scădea (40% primii faţă de 20% cealaltă categorie, restul considerând că nu vor fi modificări), însă numărul celor care pariază pe leu e în scădere. În iunie au fost cu 5,7% mai puţini cei care au prognozat întârirea monedei naţionale, în timp ce cei care se aşteaptă la devalorizarea acesteia sunt cu 5,7 mai mulţi.
Aşteptările privitoare la întărirea monedei naţionale sunt în ton cu cele din regiune, deşi se sesizează scăderea numărului celor care cred că această întărire va avea loc. Cele mai puternice aşteptări privesc zlotul (întărire prognozată de 64,7% din cei chestionaţi, în scădere cu 7,1% faţă de luna precedentă) şi coroana. România are una dintre cele mai accentuate creşteri a numărului experţilor care cred că bursa autohtonă va creşte, fiind ponderea celor ce se aşteaptă la o evolu-ţie pozitivă fiind de 59,3%.