Directorul editorial al „România Liberă”, jurnalistul Sabin Orcan, discută, marți seara, în cadrul emisiunii X-Press, de pe postul B1 TV, cu generalul Constantin Degeratu, analistul militar Ion Petrescu și președintele Asociației 21 Decembie, Teodor Mărieș, despre trimiterea în judecată al dosarului Mineriada.
„Știrea a venit astăzi, oarecum prin surprindere. Se știa că procurorii fac audieri în acest dosar tergiversat. Ei bine, am avut o decizie CEDO care a spus că dosarul Mineriadei și al Revoluției trebuie să facă dreptate. Crimele împotriva umanității nu se prescriu”, a spus Sabin Orcan.
Analistul politic Ion Petrescu a explicat că, în 13 iunie, „lucrurile erau prea ordonate și băteau la ochi”.
„În timp ce vorbeam cu un inginer, cineva a aruncat de pe scară un ghiveci cu flori și o grupă de mineri au urcat să rezolve cazul. Era clar că grupul era instruit să păstreze și puterea, dar și controlul asupra mulțimilor. Armata era marcată, la nivelul memoriei colective, de evenimentele din decembrie 1989, astfel că se dorea păstrarea impresiei că apără țara. Maniera animalică, dovedită de imagini, arată că lucrurile depășișeră rațiunea”, a spus l.
La rândul său, generalul Constantin Degeratu a precizat că ultima oară i s-a condamnat să scoată Armata în decembrie 1989.
„La data când s-a produs acea mineriadă, care a reprezentat forme de acțiune ale Rusiei de destabilizare a României, bazate pe fosta ocupație a serviciilor secrete ruse”, a spus generalul.
Jurnalistul Sabin Orcan a intervenit întrebând dacă Rusia a fost implicată. Constantin Degeratu a spus că „știa și atunci și știe și acum că aceasta este situația”, dând exemplu ce s-a întâmplat și în timpul protestelor din Ucraina.
„Am perceput-o ca pe o criză gravă, pe care am perceput-o și în 1999, când se mai întrerupea legătura cu conducerea de la București. Era un fel de spaimă, așa că noi am intrat într-o stare de alertă. Așa am trăit-o. La căderea guvernului Roman, am primit informații că pierdem legătura cu Guvernul de la București. Am simțit că Armata nu era pregătită pentru astfel de situații. Armata nu avea o legislație. În 1999, Guvernul României a adoptat o OUG, astfel încât să acționăm în condițiile legii. Dacă mineriada din 1999 reușea, România era trimisă cu totul în istorie”.
Și președintele Asociației 21 Decembie, Teodor Mărieș, a explicat, printr-o intervenție telefonică: „Părerea mea e constantă, de atâția ani. Dosarul trebuie să meargă în fața judecătorilor și când ei se vor pronunța, atunci putem spune cine sunt vinovații. Dosarul a fost construit în 1998-1999. Sper ca într-o zi, și dosarul care a rămas să plece după acesta”, a spus el.
Jurnalistul Sabin Orcan a calificat acuzațiile drept „halucinante”, întrucât oamenii au fost închiși în condiții improprii. El l-a întrebat pe generalul Degeratu dacă a făcut bine că Armata nu a intervenit.
„Președintele Iliescu a făcut apel la o intervenție în București. Armata nu avea, la acel moment, o legislație. Abia în 1999 a venit o legislație privind intervenția Armatei în probleme de chestiune internă”, a spus Constantin Degeratu.
El a continuat exprimându-și spranța ca UE să ducă până la capăt procedurile împotriva crimelor împotriva umanității, comise de regimul stalinist.
Anterior, într-un mesaj postat pe Facebook, Sabin Orcan a afirmat că „niciodată nu-i prea târziu pentru a se face dreptate”, în contextul în care Parchetul General a finalizat ancheta, în dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990, în care Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cozma și Cico Dumitrescu sunt acuzați de crime împotriva umanității.
„O știre pe care o așteptam de 27 de ani. Ion Iliescu & co. au fost trimiși în judecată în dosarul Mineriadei din iunie '90. Acuzația – crime împotriva umanității. Bilanțul – 4 morți, peste o mie de răniți și alți o mie de oameni întemnițați abuziv. Niciodată nu-i prea târziu pentru a face dreptate! Chiar dacă principalul învinuit e un octogenar care-și trăiește pensia departe de lumina reflectoarelor. Mă înclin în fața lui Teodor Mărieș, el însuși victimă a represiunii, pentru tăria cu care s-a luptat în acești ani să aflăm adevărul și să-i tragem la răspundere pe vinovați. P.S. Am și eu o întrebare. Doamna Kovesi, zeița anticorupției, doarme liniștită știind că a întârziat cu vreo șase ani dosarul celei mai mari crime petrecute în România postdecembristă?!”, a scris jurnalistul Sabin Orcan, pe pagina sa de Facebook.
Marți, la 27 de ani de la Mineriadă, Parchetul General urmează să anunțe trimiterea în judecată a dosarului în care Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican-Voiculescu, Nicolae Dumitru, Corneliu Diamandescu, Mihai Chițac și Mugurel Florescu sunt acuzați că ar fi decis, pe 13 iunie 1990, organizarea unei deplasări la București a unui număr de peste 10.000 de mineri din Valea Jiului, care au continuat atacurile din Piața Universității asupra populației civile, provocând vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane. Parchetul General a redeschis ancheta în dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 acum doi ani.
Fostul președinte Ion Iliescu a fost pus sub acuzare din luna octombrie 2015 pentru infracțiuni contra umanității, constând în reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității. Tot în acest dosar sunt cercetați amiralul în rezervă Emil „Cico" Dumitrescu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Cazimir Ionescu, fost vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), fostul lider al minerilor din Valea Jiului Miron Cozma, fostul premier Petre Roman și Gelu-Voican Voiculescu. Procurorii militari îl acuză pe Ion Iliescu că, în calitate de președinte al CPUN, ar fi decis reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității prin declanșarea unui atac asupra populației civile în iunie 1990, urmat de aducerea minerilor din Valea Jiului în Capitală.
Ulterior, procurorii militari au dispus schimbarea încadrării în infracțiuni contra umanității constând în aceea că „în zilele de 11 și 12.06.1990, în calitate de președinte al CPUN, împreună cu Roman Petre, Măgureanu Virgil, Voiculescu Gelu-Voican, Dumitru S. Nicolae, general (rez.) Chițac Mihai, general-maior (rez.) Diamandescu Corneliu, general maior (rez.) Florescu Mugurel și alții, a decis reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, în baza acestei hotărâri fiind declanșat, în dimineața zilei de 13.06.1990, un atac asupra unei populații civile, la care au participat forțele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații, atac soldat cu decesul a patru persoane și rănirea a altor trei prin împușcare, precum și vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aproximativ 270 de persoane".
La dosarul cauzei se află un întreg volum cu devastarea și oprirea apariției ziarului „România liberă“, acțiune comisă de un grup de mineri condus de Nicolae Cămărășescu. Din declarațiile martorilor rezultă că Năpău, Ilinescu și Cămărășescu au adus din Valea Jiului mai mulți oameni de încredere, cazați la un hotel din Capitală, costurile fiind susținute integral de vicepreședintele FSN, N.S. Dumitru.
