Partidul de extremă stânga al Germaniei (Die Linke)- desprins din partidul comunist al Germaniei estice- a fost criticat pentru că adoptă poziţii antisemite şi este mult prea critic în legătură cu Israelul, relatează publicaţia germană Der Spiegel, în ediţia electronică.
Recent, unul din politicienii stângişti a propus o rezoluţie partidului său: reprezentanţii Partidului de Stânga care sunt în Parlament (Bundestag) vor acţiona împotriva oricărei forme de antisemitism din societate şi nici un membru al Die Linke nu va mai participa la vreun boicot împotriva produselor aduse din Israel.
Totuşi, rezoluţia nu s-a bucurat de prea mult sprijin: una dintre facţiunile partidului l-a criticat pe iniţiatorul rezoluţei, fostul lider de stânga, Gregor Gysi, spunând că declaraţiile lui sunt „antidemocratice” şi „periculoase”, potrivit Der Spiegel.
În consecinţă, a început să lucreze la o nouă rezoluţie şi chiar a declarat pentru ziarul de stânga „Neues Deutschland” că nu i se pare că partidul are o problemă cu antisemitismul şi a mărturisit că el are rădăcini evreieşti, iar unii din strămoşi lui au fost omorâţi de nazişti, în timpul Holocaustului.
Totuşi, unii din membrii partidului se opun iniţiativei lui Gysi. Ei susţin că această rezoluţie nu ar face decât să dea naştere unor noi probleme, mai ales că, luni, preşedintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Dieter Graumann, a scris un comentariu în cotidianul „Suddeustche Zeitung” în care a acuzat Die Linke, mai ales pe membrii care provin din Germania de Vest, că manifestă „o ură aproape patologică faţă de Israel”.
Mulţi dintre membrii partidului sunt de acord cu afirmaţia lui Graumann. Unul dintre ei, Benjamin-Cristopher Kruger, care este şi unul din membrii fondatori ai stângii, intenţionează să elimine orice urmă antisemită din partid.
Un studiu recent al Universităţii din Leipzig confirmă concepţia lui Graumann. Poziţiile celor mai mulţi dintre membrii Die Linke sunt împotriva Israelului şi evreilor, iar criticii antisemitismului apar izolat.
În acest studiu, cei doi cercetători- sociologul Samuel Salzborn şi expertul în antisemitism Sebastian Voigt- au arătat că, în ultimii ani, membrii partidului au adoptat poziţii antisioniste şi antisemite, potriviti publicaţiei germane Die Welt, citată de worldcrunch.com.
Cercetătorii s-au declarat umiţi mai ales de atitudinea critică a membrilor din fosta Germanie de Vest. „Antisemitismul a fost hrănit acolo de tradiţia anti-imperialistă răspândită în anii ‘70”, a explicat Salzborn, într-un interviu acordat Die Welt.
Mai multe incidente confirmă concluziile studiului german. În aprilie, pe site-ul unei aripi a Die Linke, din oraşul Duisburg, a apărut o svastică împletită cu steaua lui David, iar simbolul creat ilustra un pamflet în care Israelul era numit „o naţiune pungaşă” şi îndemana populaţia la boicotarea produselor aduse din Israel.
Totuşi, facţiunea stângistă a negat mesajul şi a arătat că site-ul lor fusese spart, însă, pe plan politic, este cunoscută poziţia liderului facţiunii, care este un suporter al boicotului, scrie Der Spiegel.
În mai, o membră din Wetsfalia a Bundestag-ului a apărut la o conferinţă a palestinienilor înconjurată de membrii ai grupării Hamas, purtând o eşarfă pe care era pictat Orientul Mijlociu, fără Israel. Parlamentara s-a apărat, spunând că eşarfa îi fusese oferită şi i s-a părut un gest de politeţe să o poarte.
În martie, partidul a refuzat să participe la o manifestaţie din Bremen, care încuraja oprirea boicotului asupra fructelor israeliene.
În plus, o altă lideră a partidului, Sahra Wagenknecht, este o admiratoare recunoscută a vechiului comunism şi nici mărca nu recunoaşte existnţa ca stat a Israelului, potrivit unui material apărut recent în Frankfurter Allemeigne Zeitung.
Deşi partidul neagă acuzaţiile de antisemitism, mai mulţi membri ai Die Linke şi ai organizaţiilor non-guvernamentale sunt de părere că „partidul trebuie să se confrunte cu istoria antisemitismului în Germania de Est şi în cea de Vest, ca să poată fi un partener credibil în lupta împotriva discriminării”, sublinia evreica Anetta Kahane, preşedinta Fundaţiei Amadeu Antonio.
