Blajul este un caz total aparte. Mica Romă, cetatea în care s-a născut învăţământul în limba română, trece printr-o perioadă de mari schimbări.
Este vorba de schimbări pozitive, care duc la renaşterea unui oraş care părea condamnat la distrugere. Iar cei care l-au condamnat nu sunt alţii decât reprezentanţii regimului comunist, care au vrut să şteargă de pe hartă acest simbol istoric. Însă destinul a fost mai puternic decât voinţa comuniştilor. În prezent, în acest oraş, criza economică nu există.
Graţie unor investiţii atrase cu mult noroc, cum ar fi cea a companiei germane Bosch, în Blaj, rata şomajului este incredibil de mică, iar statistica oficială arată că mai mult de 40 la sută din populaţie lucrează în industria prelucrătoare. Este imens pentru România, dar acest procentaj este de-a dreptul fantastic pentru judeţul Alba.
Oaze de prosperitate mai sunt în zona de Vest. Aşa ar fi oraşul Sânicolau Mare, din judeţul Timiş, unde investiţiile consistente au ferit comunitatea locală de urgia crizei economice. Secretul unor astfel de comunităţi constă în colaborarea bună dintre autorităţi şi mediul de afaceri. Iar modelul lor ar putea să fie importat în mai multe oraşe, pentru că primarii trebuie să îşi dea seama că vorbele trec, dar investiţiile rămân.
