Liberalul Dorin Chirtoacă şi comunistul Igor Dondon se vor confrunta în turul al doilea al alegerilor pentru primăria Chişinăului, deoarece nici unul dintre cei doi candidaţi nu a obţinut peste 50 la sută din voturi, potrivit rezultatelor anunţate de Comisia Electorală Centrală de la Chişinău.
Diferenţa dintre cei doi este de numai două procente, însă bătălia pentru Chişinău va fi aprigă mai ales că, în consiliul municipal, comuniştii ar fi obţinut, la limită, majoritatea. Scriitorul moldovean Vitalie Ciobanu, redactorul-şef al revistei Contrafort, ne-a spus că în cazul în care Dorin Chirtoacă reuşeşte să se impună la primăria Chişinăului, este „un semnal pozitiv, de încredere şi va indica faptul că Alianţa s-a clătinat, dar a rezistat”.
Dorin Chirtoacă rămâne optimist şi speră să câştige alegerile şi îi cere contracandidatului său să renunţe la ideea de a organiza proteste între cele două tururi, potrivit Jurnal TV. Totuşi, candidatul liberal ar putea avea probleme cu consiliul municipal, sugerează Vitalie Ciobanu, deoarece comuniştii care au majoritatea vor încerca să îi blocheze proiectele, iar „coliziunile vor fi inevitabile”, în cazul în care Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) nu reuşeşte să rămână unită. În opinia publicistului,dacă Igor Dondon va ajunge primar, „fapt destul de probabil având în vedere că votanţii comunişti sunt destul de disciplinaţi şi vor acum să îşi ia revanşa după doi ani de guvernare pro-românească”, comuniştii vor încerca să „forţeze lucrurile spre alegeri anticipate pentru a lua şi puterea centrală”.
Interese transpartinice
Ultimele rezultate de la Comisia Electorală Centrală din Moldova arată că aproximativ un sfert din localităţi vor fi conduse de primari liberal-democraţi, urmaţi de comunişti care au obţinut 23%, de democraţii din partidul lui Marian Lupu care au obţinut 21 de procente şi de liberali, cu 11%, potrivit Radio Europa Liberă. În consiliile municipale situaţia stă tocmai invers: comuniştii au obţinut majoritatea. Raioanele Taraclia, Cahul, Dubăsari şi Ocniţa, cel mai probabil, potrivit rezultatelor parţiale, vor fi dominate de comunişti, la care se adaugă şi municipiul Bălţi, unde reprezentanţii PCRM au obţinut peste 65% din voturi. Astfel, potrivit acestor rezultate, comuniştii vor avea majoritatea în consiliile municipale, în timp ce AIE au câştigat majoritatea primăriilor, ceea ce va crea, probabil, blocaje. Scriitorul Vitalie Ciobanu ne-a explicat că „au existat cazuri punctuale în care s-a votat, în consiliu, cu comuniştii, deoarece interesele sunt transpartinice”. Situaţia cea mai tensionată ar putea fi la Chişinău, dacă Dorin Chirtoacă reuşeşte să câştige primăria, pentru că „la centru va fi mai greu de ajuns la un consens cu comuniştii pentru că aspectul politic este mai puternic, în timp ce în teritoriu mai sunt şanse de dialog”.
De la evenimentele din 2009, comuniştii par să câştige treptat teren în Moldova. Vitalie Ciobanu argumentează că AIE a intenţionat să demareze nişte proiecte, însă „lucrurile nu au fost duse până la capăt: reformele, problemele din justiţie, nu au fost clarificate evenimentele din aprilie 2009 – procesele de tip stalinist, tortura din comisariate – şi reformele economice bat pasul pe loc”. Pe lângă acestea, publicistul ne-a mai spus că „nu au fost investigate marile afaceri de corupţie ale guvernării comuniste”, la care se mai adaugă şi „un val de scumpiri care a lovit populaţia – a carburanţilor, facturile au fost mai mari – şi care s-au repercutat asupra Alianţei, pe fundalul crizei economice”.
Chestiunea transnistreană revine
În contextul în care comuniştii par să revină la aceste alegeri, Rusia redeschide subiectul Transnistriei. Şeful diplomaţiei de la Moscova, Serghei Lavrov, a declarat într-un interviu pentru Radio Ekho Moskovy, că nu trebuie căutate „soluţii extreme pentru rezolvarea situaţiei transnistrene”, cum ar fi recunoaşterea independenţei Transnistriei sau a Republicii Moldova ca stat unitar. De aceea, Lavrov susţine că această regiune „trebuie să aibă un statut special”.
Şeful diplomaţiei moscovite spune că Moscova intenţionează să influenţeze în acest sens procesul negocierilor în formatul 5 plus 2 la reuniunea care va avea loc la Moscova, pe 21 iunie. De altfel, în timpul unei întrevederi pe care a avut-o cu omologul său ucrainean, Konstantin Grişenko, la Odesa, Lavrov a recunoscut că este nevoie de eforturi serioase pentru a apropia poziţiile Chişinăului şi ale Tiraspolului pentru ca nu cumva atunci când se vor afla la masa negocierilor, o parte să vorbească despre „un stat unitar” iar alţii „despre independenţă”, sugerând că este nevoie de un compromis în acest sens, potrivit cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta. Potrivit experţilor citaţi de cotidianul moscovit, liderii de la Chişinău nu sunt interesaţi de reluarea negocierilor pentru că AIE nu are o poziţie comună cu privire la reglementarea coflictului şi pe de altă parte, coaliţia democrată doreşte să păstreze puterea pentru următorii patru ani, iar Transnistria nu este o prioritate pe agenda lor.
Agenda Germaniei în Moldova
Negocierile în formatul 5 plus 2, la care participă, pe de-o parte, Rusia, Ucraina, OSCE, Statele Unite, UE, şi pe de alta, Republica Moldova şi Transnistria, vor fi reluate după o pauză de aproximativ cinci ani. În timp ce Bruxellesul pare să fi adoptat poziţia aşteaptă-şi-ai-să-vezi, Germania pare să acţioneze pe cont propriu în această chestiune, scrie Vladmir Socor, într-o analiză a Jamestown Foundation. După părerea lui Socor, Moscova va merge pe varianta Memorandumului Meseberg, semnat de cancelarul Angela Merkel cu preşedintele rus Dmitri Medvedev, în iunie 2010. Potrivit documentului, Rusia va coopera pentru rezolvarea conflictului transnistrean, în schimb UE ar trebui să creeze o comisie împreună cu Rusia, pentru reglementarea problemelor de securitate europene.
Agent electoral ucis
Preşedintele Federaţiei de Tenis din Republica Moldova, Igor Ţurcan, a murit, ieri, în urma exploziei unei maşini în centrul Chişinăului. În vârstă de 37 de ani, căsătorit şi tată a doi copii, Ţurcan a condus campania electorală a candidatului independent la primăria capitalei, Mihai Godea, fost secretar general al guvernului Filat. Poliţia cerceta ieri dacă explozia a fost cauzată de o bombă, fiind un atentat, sau de instalaţia de gaz care a explodat accidental, informează Europa Liberă.
