Corupţia produce economiei UE un prejudiciu anual de 120 de miliarde de euro, 1% din PIB-ul UE, arată un comunicat al Comisiei Europene. Comisia a propus astăzi un mecanism de monitorizare valabil pentru toate statele UE, informează NewsIn.
Acest nou mecanism, intitulat „Raportul anticorupţie al UE”, îşi propune să monitorizeze şi să evalueze eforturile statelor membre de combatere a corupţiei şi, de asemenea, să încurajeze un angajament politic mai susţinut al statelor membre.
Raportul anticorupţie al UE va identifica tendinţele şi punctele slabe care necesită o soluţie şi, în acelaşi timp, va stimula schimbul de experienţă inter pares şi schimbul de cele mai bune practici.
Raportul va fi emis de Comisie la fiecare doi ani, începând din 2013, şi se va întemeia pe informaţiile primite din diferite surse, inclusiv prin intermediul mecanismelor actuale de monitorizare (Consiliul Europei, OCDE şi Organizaţia Naţiunilor Unite), de la experţi independenţi, părţi interesate şi societatea civilă.
În paralel, UE ar trebui să negocieze participarea sa în cadrul Grupului de State împotriva Corupţiei din Consiliul Europei (GRECO), pentru crearea de sinergii între cele două mecanisme.
Comisia va continua iniţiativa prin propunerea, spre sfârşitul anului, a unor norme modernizate ale UE privind confiscarea activelor obţinute din criminalitate, a unei strategii de ameliorare a investigaţiilor în domeniul infracţionalităţii financiare în statele membre în anul 2012, precum şi a unui plan de acţiune pentru ameliorarea datelor statistice privind criminalitatea.
Comisia, împreună cu agenţiile UE, cum ar fi Europol, Eurojust, CEPOL şi OLAF, va intensifica acţiunile de cooperare judiciară şi poliţienească şi va îmbunătăţi formarea funcţionarilor care au răspunderea aplicării legii.
Comisia va acţiona pentru modernizarea normelor UE privind achiziţiile publice, a standardelor contabile şi a normelor de audit pentru întreprinderile din UE.
De asemenea, în 2011, Comisia va adopta o strategie pentru combaterea fraudei care afectează interesele financiare ale UE. În paralel, Comisia va pune un accent mai puternic pe aspectele luptei anticorupţie în cadrul procesului de extindere a UE şi, împreună cu Înaltul Reprezentant, în cadrul politicii noastre de vecinătate. În politicile noastre de cooperare şi dezvoltare se va recurge mai mult la condiţionalitate.
Acest mecanism va ajuta statele membre să îmbunătăţească procesul de punere în aplicare a legislaţiei, să implementeze pe deplin angajamentele internaţionale pe care şi le-au asumat şi să consolideze coerenţa politicilor şi acţiunilor pe care le întreprind pentru combaterea corupţiei, arată CE.
Patru din cinci cetăţeni ai Uniunii Europene consideră corupţia drept o problemă majoră în statul membru din care fac parte. Indiferent de natura şi de amploarea corupţiei, aceasta afectează toate statele membre, precum şi Uniunea Europeană în ansamblu, prin scăderea investiţiilor, prin impactul negativ asupra funcţionării echitabile a pieţei interne şi prin reducerea finanţelor publice.
Corupţia poate îmbrăca diferite forme, de exemplu corupţia în mediul politic, acte de corupţie comise de grupări ale criminalităţii organizate sau împreună cu astfel de grupări, acte de corupţie între persoane private sau acte de corupţie cunoscute sub denumirea de „mica corupţie”, iar aceste abuzuri de putere prin care se urmăreşte obţinerea unor foloase în beneficiul propriu sunt inacceptabile şi pot avea efecte grave, consideră CE.
În consecinţă, spune comunicatul Comisiei Europene, este evident că acest tip de criminalitate trebuie combătut printr-un angajament politic ferm.
Pentru abordarea cu mai multă eficienţă a problemelor corupţiei, statele membre ar trebui să îmbunătăţească modul de implementare a instrumentelor juridice de combatere a corupţiei existente la nivel european şi internaţional. De asemenea, în toate politicile sale relevante, atât interne, cât şi externe, UE ar trebui să pună un accent mai mare pe aspectele corupţiei.
Setul de măsuri adoptat marţi face parte dintr-un program mai amplu de protejare a economiei licite europene, în conformitate cu „Strategia de securitate internă a UE în acţiune”, prezentată de Comisie în noiembrie 2010.
