Fostul secretar general al ONU Kofi Annan, fostul reprezentant al UE pentru politică externă Javier Solana, scriitorii Carlos Fuentes şi Mario Vargas Llosa şi foşti preşedinţi ai Columbiei şi Mexicului sunt printre personalităţile care au cerut ieri o nouă abordare privind drogurile, motivând că războiul împotriva acestora, început acum 40 de ani, a eşuat.
„Liderii politici şi persoanele publice ar trebui să aibă curajul de a spune răspicat şi public ceea ce mulţi recunosc doar în particular: dovezile demonstrează fără îndoială faptul că strategiile de combatere nu vor rezolva problema drogurilor şi că războiul împotriva drogurilor nu a fost câştigat şi nici nu poate fi câştigat,” arată documentul.
Comisia mondială pentru politica privind drogurile arată că, din cauza măsurilor restrictive, „pieţele de droguri ilegale au crescut dramatic” şi, odată cu ele, crima organizată” Semnatarii raporului estimează că legalizarea consumului de droguri uşoare ar putea submina puterea crimei organizate şi, în aelaşi timp, ar pune capăt urmăririi penale şi marginalizării „acelor oameni care consumă droguri fără a face rău altora.” Mai mult, comisia aminteşte că astfel de măsuri luate în Australia, Olanda sau Portugalia nu au dus la o creştere semnificativă a consumului de droguri.
În schimb, la nivel global, datele ONU arată că, în ultimii 20 de ani, consumul de opiacee a crescut cu 34,9%, cel de cocaină – cu 26,9%, iar consumul de cannabis este cu 8,5% mai mare. „Lupta mondială contra drogurilor a eşuat, cu consecinţe devastatoare pentru persoanele şi societăţile din lumea întreagă”, conchide raportul.
Documentul este o opinie a unei comunităţi ultraliberale, dar care este rareori implicată în spaţiul intervenţional, spune psihiatrul Gabriel Diaconu. Teoria comisiei este că daacă legalizezi un fenomen, acesta este superficializat, pe de o parte, iar consumatorul este mai uşor de identificat şi scade traficul, pe de altă parte. Diaconu nu este însă convins că o astfel de soluţie ar funcţiona în România, în condiţiile în care nu avem centre pentru dezintoxicare, nu există finanţare pentru ONG-uri, iar majoritatea specialiştilor sunt descurajaţi. Legalizarea ar scoate la lumină mai mulţi consumatori, dar cine îi tratează?, se întreabă psihiatrul.
Pe de altă parte, trimiterea în detenţie celor prinşi consumând droguri nu ar face decât să-i alăture altor consumatori, iar închisoare devine astfel un mediu de recrutare.
Medicul Tudor Ciuhodaru, deputat PC şi iniţiator al primei legi pentru combaterea etnobotanicelor, spune că o astfel de iniţiativă se potriveşte situaţiei din România şi nici nu crede că dezincriminarea drogurilor uşoare ar reduce criminalitatea organizată legată de trafic. El face o paralelă între droguri şi alcool: acesta este legal şi acceptat social, iar oamenii cumpără alcool în continuare.
În opinia lui Ciuhodaru, o strategie care include scoaterea drogurilor, inclusiv a etnobotanicelor, în afara legii şi campanii de informare ar putea da rezultate. Deputatul a spus însă că „are rezerve” faţă de proiectul de lege transmis miercuri de Guvern Parlamentului şi care prevede pedeapsă cu până la 20 de ani de închisoare pentru cei care vând etnobotanice.
Proiectul permite autorităţilor să confişte marfa şi să suspende activitatea comercianţilor, dacă produsele vândute se încadrează în categoria etnobotanicelor. În plus, site-urile c are promovează publicitate pentru etnobotanice pot fi închise.
