Peter Eckstein-Kovacs, consilierul preşedintelui Traian Băsescu pe probleme ale minorităţilor, a explicat în emisiunea „Dezbaterile Rl”, moderată de Sabina Fati, că „spaima” faţă de existenţa unui Ţinut Secuiesc nu ar trebui să existe, pentru că nu există altă metodă de a înfăptui o autonomie decât cea constituţională şi legislativă. Fostul senator UDMR consideră că, pentru a obţine o autonomie, aşa-numiţii secui ar trebui să-i coopteze pe românii şi pe romii din zonă într-un proiect economico-social comun, după modelul Tirolului de Sud din Italia.
„Nu cred că este înspăimântător acest ţinut secuiesc, un număr impresionant de români trăieşte acolo. Nu e un loc de care să te sperii”, a spus Eckstein-Kovacs pe romanialibera.ro. „Este o dezbatere politică, argumentul principal fiind că, dacă există Ţara Moţilor, de ce să nu existe Ţinutul Secuilor? E o formulă intrată în limbajul cotidian, nu e o noutate”, a mai spus consilierul prezidenţial.
„Acel imn secuiesc este un cântec ultra-cântat, cunoscut, iubit, dar iarăşi e ceva pus pe note din perioada habsburgică, nu e o făcătură a zilelor noastre. Iar simbolurile acelea, soarele şi luna, sunt de pe vremea lui Attila, dacă nu de pe vremea lui Decebal”, a glumit Eckstein-Kovacs.
Consilierul prezidenţial a precizat că nu există alte metode decât cele legislative şi constituţionale pentru înfăptuirea unei autonomii administrative şi economice, iar restul gesturilor sau declaraţiilor nu au valoare faptică. Întrebat despre declaraţiile de la Budapesta, că Ungaria sprijină material mişcarea secuiască din România, consilierul a spus că declaraţiile au fost greşit înţelese:
„Este o poziţie cvasiconstantă a guvernului Ungariei: voi (maghiarii din România) spuneţi ce vreţi, inclusiv în domeniul autonomiei, şi noi vă sprijinim. Aşa-numitele ajutoare materiale practic sunt îndreptate spre două direcţii exclusive: cultura şi educaţia. Statul ungar nu dă bani pentru proiecte economice, politice sau de altă natură. Poate sprijini politic, în forurile internaţionale, prin presă, dar material nu are cum„.
Peter Eckstein-Kovacs a declarat că este de acord cu autonomia Ţinutului Secuiesc, dar numai în anumite condiţii, fără de care acest proiect nu ar avea niciodată succes: „Dacă o comunitate regională, nu etnică, care poate fi de trei sate sau trei judeţe spune că se gospodăreşte mai bine dacă primeşte competenţe mai multe de la centru, atunci lasă-i să o facă!”. Consilierul prezidenţial a dat exemplu regiunea Tirolului de Sud din Italia, unde germanii convieţuiesc cu italienii. După ce această regiune a primit autonomie sporită, economică şi administrativă, de la centru, s-a transformat dintr-una din cele mai sărace zone ale Italiei într-una din cele mai bogate. Proiectul a fost însă realizat împreună de cele două comunităţi, care s-au înţeles între ele şi şi-au împărţit puterea.
„Eu le-am zis pe şleau, inclusiv liderilor maghiari din zonă: dacă nu vă înţelegeţi cu românii şi cu romii ca proiectul regiunii să fie multietnic şi comun, atunci nu o să aveţi succes în vecii vecilor. Dacă veniţi împreună, atunci ce să zică Bucureştiul, când vine românul din Miercurea Ciuc că vrea autonomie. Doar aşa, să fii cu încă 5 centimetri mai ungur decât altul, nu funcţionează”, a explicat Eckstein-Kovacs.
Ţinutul Secuiesc cuprinde judeţele Harghita, Covasna şi o parte a judeţului Mureş. Recent, reprezentanţii primelor două judeţe au solicitat înfiinţarea unui birou reprezentativ la instituţiile europene de la Bruxelles, iniţiativă sprijinită de unii europarlamentari ai UDMR, printre care şi Laszlo Tokes.
