Problemele cu care se confruntă Grecia, ţară cu o datorie publică ce depăşeşte 160% din Produsul Intern Brut, vor afecta doar marginal România în condiţiile în care ţara noastră va continua reformele începute, apreciază economistul Nouriel Roubini, cunoscut şi sub supranumele de “profetul crizei” sau doctor Doom. Principalul canal prin care dificultăţile economiei elene ar putea ajunge în România este cel bancar în condiţiile în care grecii deţin 30% din totalul capitalului din sistemul bancar românesc. Banca Naţională a României este însă liniştită din acest punct de vedere. Şeful supravegherii din BNR, Nicolae Cinteză arată că instituţia pe care o reprezintă are contacte la câteva zile cu şefii băncilor elene reprezentate în România şi că, până în acest moment, nu au fost raportate rambursări de credite dinspre ţara noastră către Grecia altele decât cele ajunse la maturitate.
În plus, arată Cinteză, solvabilitatea băncilor elene active pe piaţa locală este peste media pe sistem iar lichiditatea disponibilă se menţine la un nivel bun. Mai mult, BNR are la îndemână mai multe pârghii prin care să evite colapsul oricărei bănci elene din România. Printre altele, în caz de urgenţă, banca centrală, poate accepta drept garanţie pentru finanţare proprietăţile imobiliare ale băncilor greceşti sau poate decide eliberarea de urgenţă a unor tranşe din rezerva constituită de bănci la BNR.
Cum pot schimba grecii faţa sistemului bancar românesc
Unele efecte sunt însă deja vizibile în sistemul bancar local. Având în vedere problemele din ţara mamă, băncile elene încearcă să se finanţeze cât mai mult posibil de pe piaţa locală şi, prin urmare, oferă dobânzi mari la depozite.
Toate băncile greceşti prezente în România au fost retrogradate în mai multe valuri de către cele trei mari companii de evaluare( Moody’s, Standard&Poor’s şi Fitch) fapt care a îngreunat accesul la pieţele internaţionale de bani. Ca efect, în topul dobânzilor la depozite în euro oferite în România, băncile elene deţin şase din primele zece poziţii, unele cu randamente de două ori mai mari decât media pe sistem.
Prin urmare şi dobânzile la credite sunt ceva mai mari decât cele practicate de alte bănci. Unele voci din sistemul bancar susţin că politica băncilor elene de a atrage cât mai multe fonduri de pe piaţa locală la costuri mari, distorsionează realitatea din piaţă, însă acest fapt nu a fost încă dovedit practic.
În România activează şapte bănci elene dintre care două de top 10. Este vorba despre Bancpost(deţinută de EFG), Alpha Bank(având ca acţionar grupul cu acelaşi nume), Banca Românească(NBG), Piraeus Bank, ATE Bank, Emporiki şi Marfin Bank. O eventuală fuziune impusă din Grecia între oricare dintre primele patru nume expuse ar creea o entitate de locul 3 în sistemul bancar local. În Grecia au existat discuţii avansate pentru o fuziune între Alpha Bank şi NBG dar şi pentru o achiziţionare a ATE de către Piraeus.
Euro mai târziu şi împrumuturi mai scumpe pentru România
O altă zonă în care România ar putea avea de suferit din cauza Greciei este cea a strategiilor guvernamentale. Vorbim aici despre programul de convergenţă la moneda euro şi despre programul de împrumuturi pe piaţa internaţională(Eurobonduri). Potrivit oficialilor ministerului de finanţe , România ar urma să iasă cu bonduri de cel puţin 1 miliard de euro anul acesta. Problemele din Grecia ar putea fie să amâne data emisiunii fie să crească dobânda la care statul român va obţine finanţare.
Menţionăm că, de fiecare dată după ce o ţară a anunţat că are probleme cu datoria(fie că a fost vorba de Irlanda, Portugalia sau Grecia) dobânzile la obligaţiunile emise de statele UE au crescut semnificativ.
În ceea ce priveşte aderarea la zona euro, România îşi propune ca ţintă anul 2015. În condiţiile în care intrarea Greciei în uniunea monetară a fost considerată ca “timpurie” sau chiar “ frauduloasă”( a fost demonstrat faptul că Grecia a minţit constant în ceea ce priveşte valoarea deficitelor), Europa va privi cu alţi ochi intrarea unor ţări ca România sau Bulgaria în zona euro.
Analiştii sunt de acord că evaluarea acestor ţări va fi mult mai aspră, mai ales că România, de exemplu, nu îndeplineşte în acest moment decât un singur criteriu din cele cinci impuse de tratatul de la Maastricht.
Guvern impus din afară pentru Grecia
Uniunea Europeană pregăteşte un al doilea pachet de finanţare pentru Grecia pentru a ajuta ţara să depăşească probleme cu care se confruntă, anunţă Reuters citând surse oficiale. De această dată însă, condiţiile impuse ar fi unele de-a dreptul şocante, nemaiîntâlnite până acum într-o altă situaţie. Potrivit Financial Times, Grecia ar urma nici mai mault nici mai puţin decât să fie condusă din afară. Reputata publicaţie economică, spune citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, că autorităţi din afara ţării vor prelua controlul asupra colectării taxelor şi impozitelor, dar şi în cazul privatizărilor.” Noile măsuri de austeritate ar putea fi impuse din afara ţării, iar Grecia ar putea rămâne, temporar, fără Guvern.
Menţionăm că planul de austeritate propus de guvernul Papandreou a fost respins de către opoziţie. Mai mult, partidele de dreapta au propus chiar reducerea taxelor ca parte a negocierilor cu instituţiile finanţatoare adică FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.
Vând orice dar s-ar putea să nu ajungă
Grecia speră să obţină din vânzarea unor companii de stat şi a unor proprietăţi 50 de miliarde de euro până în 2015. În perioada 2011-2013, statul elen are în plan atragerea a 15 miliarde de euro, după vânzarea mai multor porturi, aeroporturi, dar şi a unui cazino. Această sumă nu va fi însă suficientă în condiţiile în care Grecia are nevoie de 70 de miliarde de euro doar până în 2013 şi, mai mult decât atât fondurile actuale din buget ajung doar până pe 18 iulie. Grecia este deja parte a unui acord carea prevede acordarea unei finanţări totale de 110 miliarde de euro de la FMI, CE şi BM. Deficitul bugetar al ţării depăşeşte 10% iar datoria publică sare de 160% din PIB. Pe piaţa secundară obligaţiunile tranzacţionate de statul grec se tranzacţionează la dobânzi de 27% pentru doi ani şi între 17 şi 18% pentru zece ani, nivel de peste 9 ori mai mari decât media dobânzilor pentru ţările UE.
Cum poate ajunge “boala” în România
– Prin bănci dacă centralele din Grecia solicită fiicelor din România să trimită bani în ţară. Lucru puţin probabil, după aprecierile BNR. Chiar dacă se va întâmpla acest lucru BNR are pârghii pentru a contracare efectele.
– Tot prin bănci chiar dacă nu se retrag bani din ţară însă elenii nu vor mai avea acces facil la pieţele de bani internaţionale. Deja se întâmplă la o intensitate redusă. Băncile greceşti au cele mai mari dobânzi din România.
– Prin împrumuturile externe ale statului român. Destul de probabil ca România să se împrumute mai scump sau mai greu de pe pieţele internaţionale din cauza “exemplului elen”
– Prin amânarea intrării României în zona euro. Chiar dacă nu vor modifica criteriile de aderare, organismele europene vor analiza mult mai atent performanţele ţărilor pretendente la aderare. România este una dintre aceste ţări.
– În economia reală prin reducerea investiţiilor elene în România. Puţin probabil în condiţiile în care marile companii greceşti prezente la noi(OTE de exemplu) au fost sau vor fi cumpărate de către companii din alte ţări.
Ce faci dacă ai bani la băncile greceşti
– Clienţii cu economii de sub 100.000 de euro nu au motive majore de îngrijorare întrucât toate depozitele sunt garantate în România până la această sumă
– Cei care au economii de peste 100.000 de euro le pot segmenta în depozite mai mici decât acestă sumă sau pot plasa economiile la bănci înregistrate în alte ţări unde sumele garantate sunt mai mari.
– Economiile pot fi plasate în investiţii alternative cum ar fi obligaţiuni, acţiuni sau metale preţioase. Investiţiile în acţiuni presupun un risc mai mare şi un grad mai ridicat de educaţie financiară.
– Economiile pot fi plasate în fonduri de investiţii cu risc scăzut. Riscul este mai mic iar randamentele asemănătoare.