Luptele pentru putere din interiorul PSD nu sunt o noutate. Însă, pentru prima dată în politica românească, PSD și-a dărâmat propriul guvern prin moțiune de cenzură.
Sorin Grindeanu a apărut din neant în politica la nivel central, fiind, practic un necunoscut atunci când Liviu Dragnea l-a propus conducerii PSD pentru postul de premier. După cinci luni și jumătate la Palatul Victoria, Grindeanu este alungat de același Liviu Dragnea printr-o moțiune de cenzură, votată de 241 de parlamentari PSD, ALDE și ai minorităților.
După această nebunie fără precedent, ”România liberă” încearcă să răspundă principalelor întrebări pe care le-au pus oamenii care, de obicei, schimbă canalul atunci când sunt știri politice.
De ce s-au certat Dragnea și Grindeanu?
Informațiile neoficiale vehiculate în PSD par să contureze un scenariu în care Liviu Dragnea a fost deranjat de semnele de independență ale lui Sorin Grindeanu.
Amânarea adoptării legilor privind justiția (unde Dragnea avea un interes direct la pragul pentru abuzul în serviciu) și faptul că premierul nu a susținut Legea salarizării, prin care Dragnea vrea să cumpere bunăvoința bugetarilor, par să fi umplut paharul răbdării șefului PSD.
De aici a început un adevărat teatru al absurdului. Săptămâna trecută, Liviu Dragnea a convocat un Comitet Executiv Național al PSD în care l-a pus la zid pe Grindeanu, reproșându-i că are 236 de restanțe în programul de guvernare. Social-democrații nici nu au apucat să citească raportul de 161 de pagini redactat și prezentat de Darius Vâlcov, dar au votat în unanimitate retragerea sprijinului politic pentru premier.
Cum s-a ajuns la moțiunea PSD contra PSD?
Grindeanu a anunțat că își va da demisia doar dacă președintele Iohannis oferă garanții că numește premier de la PSD și Liviu Dragnea demisionează și el de la șefia PSD. După ce a pus condiții imposibil de îndeplinit, Grindeanu s-a baricadat la Palatul Victoria, în timp ce demisiile miniștrilor PSD (mai puțin Augustin Jianu) veneau în valuri. Inițial, PSD a trimis o scrisoare la Cotroceni, anunțând că i-a retras premierului sprijinul politic. Însă, potrivit Constituției, președintele nu îl poate revoca pe premier.
Articolul respectiv a fost eliminat în 2003 de Adrian Năstase, de teamă că va fi revocat de Ion Iliescu. Debarcarea întregului guvern este posibilă doar prin moțiune de cenzură. În rest, premierul își pierde mandatul în condiții similare cu ale oricărui ministru – demisie, pierderea drepturilor electorale, incompatibilitate, deces (situație puțin probabilă, chiar și în cazul unei bătălii interne în PSD). Grindeanu a refuzat să demisioneze, deși Dragnea i-a oferit, rând pe rând, șefia ASF, a Curții de Conturi și a SIE. Confruntat cu refuzul fostei sale marionete de a demisiona, Dragnea a convocat din nou Comitetul Executiv, unde s-a decis depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva propriului guvern, singura soluție legală de a schimba pe Grindeanu.
De ce a apărut iarăși Victor Ponta la guvern?
Criza i-a dat o gură de oxigen și fostului premier Victor Ponta, adversar declarat al lui Liviu Dragnea. Acesta a primit din partea lui Grindeanu postul de secretar general al Guvernului, ridicând numărul membrilor Executivului la trei: Grindeanu-Ponta-Jianu. Tupeist și priceput în negocierile politice, Ponta a încercat să atragă de partea sa nemulțumiții din PSD.
Conștient că pierde teren, Dragnea s-a grăbit să convoace Parlamentul într-o zi de duminică pentru citirea moțiunii de cenzură.
Ce s-a întâmplat între PSD și UDMR?
Nesigur pe cele 246 de voturi PSD-ALDE, după ce unii parlamentari au trecut în tabăra Ponta-Grindeanu, Dragnea a încercat să parafeze o înțelegere cu UDMR. În schimbul voturilor UDMR pentru moțiune, PSD a promis că vor fi votate mai multe proiecte privind drepturile minorității maghiare, ținute în sertarele Parlamentului.
Până la urmă, înțelegerea a căzut. Dincolo de detaliile tehnice (controversa legată de pragul pentru folosirea limbii maghiare în administrație), problema principală a fost neîncrederea UDMR în Liviu Dragnea. Liderii UDMR s-au temut că vor fi trași pe sfoară și i-au cerut lui Dragnea un vot în plen pentru legile dorite, înainte de votul la moțiunea de cenzură. Parlamentarii PSD din Ardeal au explodat când au aflat că Dragnea îi lasă în ofsaid.
Cum a trecut moțiunea de cenzură?
Până la urmă, moțiunea de cenzură a fost adoptată cu 241 de voturi, față de cele 233 necesare. Așa cum menționam, PSD și ALDE au 246 de parlamentari, dar nu toți au votat moțiunea de cenzură. Unii dintre ei au mers pe mâna lui Victor Ponta și nu au votat-o. Parlamentarii din Timiș l-au susținut pe Grindeanu, fost șef al județului.
Alții au acționat în baza bunelor relații cu Victor Ponta – Nicolae Bănicioiu, prieten de distracții. Lui Remus Borza (ALDE), Ponta i-a promis postul de ministru al Energiei, apăsând cu abilitate pe centrii lăcomiei din cre-ierul fostului administrator al Hidroelectrica. Șeful ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, s-a enervat rău după ce a fost trădat de un om pe care l-a ajutat să fure de la stat și a anunțat că îl va da afară din partid. Borza ar putea fi, astfel, primul penal exclus din ALDE. Dragnea a compensat diferența cu voturi de la Grupul Minorităților, deputați aleși cu câteva mii de voturi.
Dar cu Putin când ne împrietenim?
În raportul PSD de evaluare a Guvernului, realizat de Darius Vâlcov, cabinetul este criticat și pentru faptul că nu a dezvoltat relațiile economice cu Federația Rusă. Pentru a enumera 236 de restanțe, Vâlcov (acuzat de DNA că a luat mită în cimitir) le-a măsluit pe unele dintre ele, trecând inclusiv măsuri care aveau ca termen anul 2018. Un exemplu este reducerea TVA de la 20% la 18%, care este trecută la nerealizări deși avea termen 1 ianuarie 2018. De asemenea, lui Grindeanu i se reproșează că nu a implementat programul prin care toate taxele să poată fi plătite online, deși și acesta avea termen 1 ianuarie 2018.
La cine merge șpaga de 30 de miliarde?
La începutul acestui an, Guvernul Sorin Grindeanu a aprobat un program pentru comunitățile locale în valoare de 30 miliarde lei, așa-numitul PNDL 2. PNDL este un program controversat. Însă un raport anterior al Curții de Conturi demonstra că banii s-au dus într-un sac fără fund – nu a existat un control al banilor cheltuiți de către primării și consiliile județene. În februarie, Guvernul Grindeanu s-a confruntat cu o moțiune de cenzură a PNL și USR, după Ordonanța 13.
Dragnea, Grindeanu și Sevil Shhaideh (ministrul Dezvoltării) au apărut împreună în fața baronilor PSD și le-au promis că vor avea prioritate la banul public dacă își țin parlamentarii în frâu. La moțiunea PSD, Grindeanu a devenit fată mare. Invocând pericolul ca Shhaideh să comită nereguli, el i-a trimis demisia rapid la Cotroceni și a demis 12 oameni-cheie din minister – secretari de stat, subsecretari de stat, secretar general.
Citește ziarul integral în format .PDF aici !
