Autorităţile locale nu au bani pentru reabilitare, iar Guvernul nu vrea să aloce fondurile necesare.
Una dintre cele mai frumoase cetăţi medievale din Transilvania este în pericol din cauza nepăsării autorităţilor. Cetatea din Aiud se degradează de la o zi la alta. Primăria Aiud nu dispune de banii necesari pentru reabilitare, iar Guvernul României refuză să aloce fondurile necesare, deşi reprezentanţii Executivului au promis încă din anul 2008 că vor asigura finanţarea pentru lucrările de renovare. În pericol se află şi Castelul Bethlen, situat chiar la intrarea în cetate, în care se află şi sediul Muzeului de Istorie Aiud.
Trei nume, un singur oraş
În inima Transilvaniei, în lunca Mureşului, străjuită de dealuri domoale, se află un oraş interesant. Românii îi spun Aiud, maghiarii – Nagyenyed, iar saşii l-au botezat Strassburg am Mieresch. În centrul Aiudului se află fortificaţia ridicată de saşii veniţi, acum sute de ani, din Saxonia, Luxemburg şi Alsacia. Cetatea este în paragină, iar pietrele care de desprind şi cad de pe ziduri par că se scurg prin clepsidra care măsoară decăderea oraşului. Fortificaţia este ştirbă, pentru că unul dintre cele nouă turnuri, apărate odinioară de breslaşii aiudeni, nu mai există. Tencuiala s-a desprins de pe ziduri, iar cărămizile îşi arată goliciunea. Reparaţiile întârzie pentru că municipalitatea nu are bani, spune primarul Horaţiu Josan. „Am depus mai multe proiecte de finanţare, pentru că bugetul local este prea mic pentru a permite lucrări de mare anvergură. Guvernul ne-a promis, în 2008, bani pentru reparaţii, dar au venit alegerile, s-a schimbat Guvernul şi nu am mai primit nici un leu. Acum, avem din nou promisiuni de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului”, spune Horaţiu Josan, primar PNL.
Cetatea ştiinţei
În perioada sa de glorie, Aiudul era o cetate a ştiinţei. Aici, principele calvin Gabriel Bethlen a înfiinţat Colegiul Academic, una dintre primele universităţi protestante din lume. Tot Gabriel Bethlen a creat prima şcoală cu predare în limba română, cu speranţa că îi va atrage pe românii ardeleni de partea Reformei. Şi tot aici a fost compusă prima poezie în limba română, de către un nobil pe nume Halici, venit din Caransebeş, ca student la universitatea principilor calvini. În secolul XIX, aiudenii bogaţi organizau expediţii precum cele din romanele lui Jules Verne. Din Papua ori din alte cotloane ale planetei, se întorceau încărcaţi cu obiecte ciudate, precum arcurile prelungi ale vânătorilor de capete, păstrate în colecţiile muzeului, spune directorul instituţiei, istoricul Paul Scrobotă.
Temniţa morţii
Dincolo de cetatea medievală şi de muzeu, istoria Aiudului este centrată şi pe penitenciarul din oraş. Aici este locul unde a fost exterminată o parte însemnată a elitei României interbelice. Oamenii au fost închişi în Zarca Aiudului din cauza împotrivirii faţă de regimul comunist. Printre cei ucişi aici se numără şi marele filosof Mircea Vulcănescu. Mormântul acestuia a fost indicat pe o parcelă din Râpa Robilor de către foşti gardieni de la Aiud. Osemintele marelui filosof ar urma să fie căutate de către arheologii de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului, care caută fonduri pentru a deschide un şantier de arheologie contemporană în locul unde erau înmormântaţi, în timpul comunismului, deţinuţii politici.
