Miniştri, senatori şi deputaţi, primari sau şefi de consilii judeţene nu au urmat gestul preşedintelui, care şi-a donat salariul pe anul trecut în „Fondul Solidaritatea„ destinat diminuării efectelor crizei economice. Suma strânsă a fost ridicol de mică – puţin peste un milion de euro -, numărul total al persoanelor fizice care au cotizat nu a depăşit 160, iar destinaţia banilor este necunoscută.
Lista cu „persoanele fizice care au donat pentru diminuarea efectelor crizei economice iunie – februarie 2011″ şi care ne-a fost pusă la dispoziţie de către Ministerul de Finanţe cuprinde 158 de nume. Pe listă regăsim directori sau membri în Consiliile de Administraţie ale unor companii de stat precum Hidroelectrica, Romaero, Romarm, Translectrica – plătiţi lunar cu mai multe mii de euro – dar nu şi oameni politici. Cu două mici excepţii: fostul ministru al Economiei Adriean Videanu şi actualul ministru al Economiei, Ion Ariton. Suma totală strânsă în „Fondul Solidaritatea”- în zece luni de la înfiinţare – a fost 4.900.405 lei, adică puţin peste 1,2 milioane de euro. Sau, o medie lunară de 490 de mii de lei, adică 120 de mii de euro.
Fă ce zice, nu ce face premierul
Iniţiativa a fost un eşec nu doar din cauza sumei infime strânse. Dar şi din prisma faptului că primii doi oameni politici ai ţării – preşedintele şi premierul – şi-au asumat acest proiect. Traian Băsescu declara în luna mai a anului trecut că: „în ceea ce mă priveşte vă asigur, şi nu vreau să pară un populism, că sunt dispus ca până la sfârşitul anului să virez salariul într-un fond de solidaritate. Dacă vă uitaţi pe declaraţia de avere, veţi putea constata că pot să fac acest lucru. Cred că avem nevoie de solidaritate în momentul de faţă, dacă vrem să nu împingem ţara către o situaţie ca în Grecia”. Într-adevăr, preşedintele şi-a ţinut promisiunea şi a fost cel mai constant donator: 27.317 de lei timp de şapte luni consecutiv, mai puţin iulie. În acelaşi timp cu declaraţiile preşedintelui, premierul Emil Boc dădea şi el un semnal prin intermediul consilierului său personal Andreea Paul Vass, care preciza: „mi-aş dori ca politicienii, indiferent că sunt la guvernare sau în opoziţie să contribuie la «Fondul Solidaritatea».” Un semnal, dar nu şi un exemplu: potrivit Ministerului de Finanţe, la 11 luni de la aceste declaraţii, premierul nu a donat nici un leu în sprijinul celor loviţi de criză. Nici membrii cabinetului, nici deputaţii sau senatorii nu au renunţat la vreun ban din salarii sau indemnizaţii.
Premierul: donaţia e obligatorie! Finanţele: ba nu e!
Ideea de a colecta o sumă de bani într-un fond de solidaritate a apărut la scurt timp după ce bugetarilor li s-au redus veniturile cu 25%. În acel moment, s-a constatat că există o serie de angajaţi ai statului care urmau să rămână cu salariile intacte. Era vorba atât despre angajaţii din companiile de stat – câteva zeci de mii -, dar şi de membri din Consiliile de Administraţie sau din Adunările Generale ale Acţionarilor. Pe toţi aceştia fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu – care nu a putut fi contactat telefonic – i-a anunţat că le pregăteşte aplicarea unei „taxe de solidaritate”. În acest sens, a emis ordinul 180/2010 pentru aprobarea „Precizărilor privind modul de încasare a fondurilor băneşti sub formă de donaţii”. Documentul are o lipsă majoră: nu precizează cine are obligativitatea de a contribui la Fondul de Solidaritate”.
Andreea Paul Vass – susţină¬toare înfocată a acestui demers – ne-a îndrumat pentru mai multe lămuriri spre secretarul de stat în Ministerul de Finanţe, Dan Tudor Lazăr, care ne-a precizat că „nu există o lege care să te oblige să cotizezi la «Fondul Solidaritatea». Oricine putea să îşi doneze salariul, fiecare a dat cât a crezut de cuviinţă. Sunt anumiţi demnitari care şi-au donat salariile câteva luni, alţii indemnizaţiile.”
Lazăr îl contrazice astfel pe premierul Boc, care pe 17 iunie anul trecut spunea: „Toţi (membri AGA sau în CA – n. redacţiei) donează obligatoriu, sub rezerva pierderii funcţiei, banii suplimentari în «Fondul de solidaritate», altfel sunt demişi imediat”.
Dovada că premierul Emil Boc nu a fost luat în serios o reprezintă declaraţia reprezentanţilor departamentului de comunicare din Ministerul de Finanţe care ne-au precizat că „nu există informaţii privin numărul angajaţilor din sectorul public care sunt membri în Consiliile de administraţie sau în Adunările generale ale acţionarilor la companii naţionale.”
Rămâne întrebarea – cum poţi obliga pe cineva să doneze bani dacă tu nu şti lista completă a celor cărora ar trebui să le impui această obligativitate?
Bani deturnaţi spre buget
Atunci când ne-am interesat înspre ce au fost direcţionaţi banii strânşi, oficialii români nu s-au putut pune de acord. Biroul de presă al Ministerului de Finanţe s-a limitat să ne declare: „sumele donate pentru diminuarea efectelor crizei economice se constituie drept venituri la bugetul de stat şi au fost luate în calcul pentru anul 2010 cu ocazia rectificărilor bugetare, iar cele colectate în 2011 vor fi luate în calcul la rectificarile bugetare din acest an.”
În schimb, secretarul de stat Dan Lazăr ştie altceva: „banii strânşi au mers către persoanele defavorizate, dar cel mai bine îl întrebaţi pe secretarul de stat Gheorghe Gherghina”. Am încercat, dar Gherghina s-a eschivat în repetate rânduri să ne ofere un răspuns.
În cele din urmă, intenţia de a impune o taxă de solidaritate nu s-a mai aplicat angajaţilor din companiile de stat. „Angajaţii din companiile de stat nu au donat personal bani. Nu poţi impune asta într-o economie de piaţă şi pe legislaţia actuală. La sfârşitul anului trecut, fiecare din aceste companii au donat o sumă de bani către bugetul de stat printre ele regăsindu-se Romgaz şi Electrica.
S-au strâns 700 milioane de lei noi”, ne-a precizat Lazăr. Iniţiativă lăudabilă, dar cu un amendament: suma strânsă s-a dus la susţinerea deficitului şi nicidecum în „Fondul de Solidaritate”.
Astfel spus, suma donată pentru diminuarea crizei economice a fost de cinci milioane de lei noi, iar politicienii şi oamenii cu funcţii de decizie la nivel local nu au participat cu nici un ban la el.
4.900.405 lei s-au donat în fondul de solidaritate
158 de persoane au donat sume de bani în perioada iunie 2010 – februarie 2011
27.317 lei a donat Traian Băsescu pentru diminuarea efectelor crizei
Cine a donat la Fond?
Pe lista celor 158 de donatori se regăsesc foşti sau actuali directori ai unor regii sau companii de stat, dar şi membri în AGA sau CA ale acestora. Printre aceştia menţionăm: Alexandru Alexe – preşedinte CA Romaero, Ioana Apan – membru CA Romgaz, numită secretar general adjunct în Ministerul Economiei, Băicuşi Adrian – fost director Trans¬electrica, Benea Gheorghe – şef Loteria Română, Vasile Crişan – director Romarm, Emacu Gheorghe – secretar de stat în Ministerul de Interne, Marius Fecioru – secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor, Ioan Folescu – director general al Electrica, Marcel Iacobescu – directorul Medserv Min, Mârza Florin – membru în consiliul de administraţie Transelectrica, Niculici Petre – directorul Sucursalei Hidrocentrale Sebeş, Marcel Opriş – directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Stafie Constantin Claudiu – secretar de stat în Ministerul Economiei. Aproape nimeni de pe listă nu a dat sume de bani în mod constant, adică lunar.
Un sfert de franzelă pentru diminuarea efectelor crizei
Suma de aproximativ 1,2 milioane de euro strânsă pentru diminuarea efectelor crizei e ca un pahar cu apă oferit unui bolnav de cancer în fază terminală. Ce poţi oferi de aceşti bani?
o franzelă la patru români.
35 de garsoniere în blocuri vechi
alocaţia pentru 2.000 de copii mai mici de doi ani timp de 12 luni
1.400 de burse de studiu timp de un an
0,2 kilometri de autostradă.
