Cursul dolarului a măcinat profiturile obţinute de pe urma carburanţilor mai scumpi.
Scumpirea cu aproape 20% a benzinei a adus un plus de doar 4% la profitul operaţional net al Petrom. Însă aprecierea dolarului a umflat atât de mult ratele bancare şi asigurările împotriva fluctuaţiilor de preţ încât compania raportează pierdere financiară. Petrom a reuşit să îşi menţină constant volumul de vânzări în litri, în primul trimestru faţă de perioada similară a anului trecut. Însă încasările sale au crescut cu mai mult de 25%, până la aproape 1,2 miliarde de euro, ca urmare a scumpirii carburanţilor. Totuşi, profitul nu a crescut decât cu 4%, ajungând la 200 de milioane de euro.
Cât costă riscul
Pe partea financiară, în primul trimestru din acest an compania a consemnat un rezultat negativ de 181 milioane lei, faţă de un profit de 14 milioane lei în primele trei luni ale anului trecut, din cauza pierderilor din diferenţele de curs de schimb, ca urmare a aprecierii leului în raport cu dolarul.
Petrom încheie contracte de asigurare împotriva fluctuaţiilor de preţ (hedging), care în trecut i-au adus profit, dar de data aceasta au provocat pierdere.
În perioada analizată, preţul mediu al ţiţeiului Ural a atins nivelul de 102,67 dolari/baril, cu 36% peste cotaţia din primele trei luni din 2010. Preţul mediu realizat la ţiţei de Petrom la nivel de grup a crescut cu numai 29%, la 90,14 dolari/barili, reflectând efectul negativ al instrumentelor de acoperire a riscurilor.
Contribuţia la OMV
Încasările Petrom au fost cât o şesime din cele ale OMV, iar profitul – echivalentul două cincimi. Totuşi, doar jumătate din profit se cuvine OMV, restul fiind aferent participaţiilor minoritare deţinute de statul român, Fondul Proprietatea şi investitorii de pe bursă. Veniturile OMV din vânzări au crescut cu 53% în primul trimestru, la 8,07 miliarde euro, în timp ce profitul net a urcat cu 4%, la 473 milioane euro, performanţele operaţionale şi creşterea preţului petrolului estompând parţial impactul turbulenţelor din lumea arabă, care au afectat producţia.
Soarta Arpechim: depozit de petrol
„În primul trimestru am continuat să beneficiem de preţul favorabil la ţiţei şi de efectele măsurilor de reducere a costurilor, implementate anterior. Am decis să închidem definitiv rafinăria Arpechim, dat fiind că opţiunea vânzării, pe care am analizat-o în trecut, nu s-a dovedit fezabilă”, a declarat în raportul financiar directorul general executiv al companiei, Mariana Gheorghe.
Rafinăria Arpechim Piteşti va fi închisă definitiv în următoarea perioadă şi va fi transformată în depozit de ţiţei şi produse petroliere. Rafinăria Arpechim are o capacitate nominală de circa 3,5 milioane tone/an şi a fost iniţial proiectată ca parte a unui complex petrochimic, prima instalaţie fiind inaugurată în 1964, iar în 1971 rafinăria a fost integrată cu complexul petrochimic. Activitatea de petrochimie a Arpechim a fost preluată în luna ianuarie 2010 de combinatul chimic de stat Oltchim Râmnicu Vâlcea.
Investiţiile se reduc
Petrom mai anunţă că a renunţat la planul de majorare a capitalului cu 600 milioane euro, pentru care a primit acordul acţionarilor anul trecut. La sfârşitul anului trecut, compania a anunţat că operaţiunea ar putea fi realizată după data vizată iniţial, aprilie 2011, întrucât situaţia financiară robustă a companiei a redus nevoia unei astfel de operaţiuni.
