În timp ce strategiile europene le rezervă un rol important în dezvoltarea transporturilor intermodale, porturile de la Dunărea Maritimă se confruntă cu o criză acută.
În timp ce porturile de la Dunărea Maritimă se confruntă cu efectele crizei care au diminuat sever traficul de mărfuri, ele ocupă un loc important în strategiile europene de dezvoltare a regiunii Dunării. „Strategia UE pentru regiunea Dunării are ca obiectiv interconectarea regiunii Dunării şi creşterea prosperităţii în regiunea Dunării. Pentru îmbunătăţirea mobilităţii şi a inter-modalităţii, căile navigabile interioare alături de legăturile rutiere, feroviare şi aeriene vor juca un rol important. În domeniul transportului feroviar este importantă implementarea proiectelor prioritate TEN-T, a celor 4 Coridoare de transport feroviar de marfă care străbat regiunea Dunării ( Regulamentul (CE) nr. 913/2010) precum şi dezvoltarea, până în 2020, a unor terminale multimodale eficiente în porturile de pe Dunăre, pentru a conecta căile navigabile interioare cu cele de transport rutier şi feroviar”, a precizat eurodeputatul Adriana Ţicău, vicepreşedinte al Comisiei pentru Transporturi şi Turism a PE.
Drumul spre Rotterdam
„Ideea este de a dezvolta porturile ca puncte intermodale de preluare şi operare a mărfurilor, în special a mărfurilor care se pretează la traficul containerizat. Practic, ar trebui să vină cu vagoanele, cu TIR-urile până la noi şi de aici marfa să fie preluată de navele fluviale până la Viena, Rotterdam sau unde se poate. Avantajul principal este că prin transporturile navale s-ar scuti foarte mult din poluare şi din costurile de transport”, este şi opinia lui Mihai Ochialbescu, directorul Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi. Până la punerea în practică a acestor strategii de dezvoltare a porturilor intermodale, criza afectează şi micile proiecte demarate până acum. Spre exemplu, prin Terminalul pentru Containere din Portul Docuri din Galaţi, inaugurat în septembrie 2008, nu a trecut nici un container timp de doi ani şi jumătate. A fost o investiţie de zece milioane euro în dezvoltarea infrastructurii portuare pe 16.000 mp. Cheul a fost modernizat pe o lungime de 136 m, aceste lucrări fiind în valoare de 34 milioane lei, din care 7,8 milioane a fost suma alocată de Ministerul Transporturilor prin APDM.
Avantajele infrastructurii, irosite
Relansarea fluxurilor de transport va găsi portul de la Galaţi cu un concurent foarte serios, chiar în apropiere. După ce în urmă cu doi ani au înfiinţat un port maritim la vărsarea Prutului în Dunăre, la Giurgiuleşti, autorităţile din Republica Moldova au anunţat că în Portul Giurgiuleşti va fi construit şi un terminal de containere, interconectat cu calea ferată construită în ultimii ani pe malul moldovenesc al Dunării. Un alt concurent pentru porturile gălăţene este Portul Reni (Ucraina), spre care vor ajunge navele ce străbat Canalul Bâstroe.
