Roboţeii Nao şi Probo au fost inventaţi în Franţa şi în Belgia.
O nouă metodă de ameliorare a condiţiilor de viaţă în cazul persoanelor care suferă de tulburări din spectrul autist, cu ajutorul roboticii, este studiată de psihoterapeuţii clujeni de câteva luni. Într-o primă etapă, ei au folosit un robot de culoare verde, cu faţă de elefănţel, care are o înălţime de 70 de centimetri şi care ştie să spună poveşti. El a fost creat de doi tineri ingineri de la Universitatea Vrije din Bruxelles în urma a cinci ani de muncă.
Robot cu abilităţi sociale
Probo, căci aşa îl cheamă, este ceea ce se numeşte un robot cu abilităţi sociale, adică poate mima emoţii precum tristeţe, bucurie, dezgust sau teamă şi îi poate îmbrăţişa pe copii.
Toate aceste abilităţi i-au determinat pe specialişti să creadă că l-ar putea folosi într-o cercetare care are ca scop studierea problemelor de comportament ale autiştilor.
Un al doilea roboţel, Nao, care are înfăţişare de umanoid, mai precis arată ca un mic cosmonaut, a fost folosit pentru testarea capacităţii de a imita a unui grup de copii autişti. Roboţelul Nao a fost inventat în Franţa.
„Autismul are trei categorii de probleme majore, de comunicare, de interacţiune socială şi de comportamente repetitive. Robotul anterior, Probo, s-a focalizat pe dezvoltarea comunicării, iar Nao va fi utilizat pentru a investiga componenta de interacţiune socială, pe abilităţile de imitaţie. Ne interesează imitaţia, deoarece copiii care au tulburări de autism au dificultăţi în a imita alte persoane sau a înţelege imitaţia ca proces. Ori imitaţia este una dintre componentele psihologice fundamentale care stă la baza interacţiunii sociale şi a învăţării sociale”, a precizat Daniel David, şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB).
Roboţii, mai potriviţi decât oamenii
Chiar şi părinţii micuţilor care suferă de tulburări din spectrul autist cred că Probo sau Nao pot fi cheia aflării mecanismelor de reacţie ale copiilor care suferă de această boală. Explicaţia constă în imobilitatea facială a roboţilor. Persoanele care suferă de autism sunt puse în dificultate de flexibilitatea mimicii umane, în sensul că li se pare copleşitoare şi greu de înţeles. Astfel, roboţii devin nişte companioni pe care copiii cu autism îi acceptă mai uşor.
„E nevoie de o verigă ca Probo în această comunicare cu copiii pentru că, spre deosebire de un robot, comportamentul uman nu este predictibil. Un om îşi schimbă tonul, mimica, gestica, iar aceste detalii pot fi confuze pentru un copil autist. În schimb, la robot nu se schimbă nimic, poate avea aceleaşi reacţii, ceea ce e important pentru un copil care suferă de astfel de tulburări. E o joacă, dar cu beneficii majore în terapie”, a declarat preşedinta Asociaţiei Autism Transilvania, Milena Prună, care la rândul ei este mama unui copil care suferă de autism.
Testarea cu Probo a durat câteva săptămâni şi a constat în interacţiunea copiilor cu roboţelul, care le-a spus povestioare despre cum se salută oamenii între ei sau despre faptul că îşi spun mulţumesc în anumite împrejurări. Practic, Probo le explică micuţilor anumite deprinderi sociale, pe care ei şi le însuşesc foarte greu. Copiii l-au cunoscut pe roboţel în grădiniţa Asociaţiei de Autism Transilvania, unde a fost adus de inginerii belgieni, şi s-au bucurat de această întâlnire ca oricare alt copil. Micuţii l-au strâns pe Probo de deget ca să vadă cum se întristează, dar l-au şi îmbrăţişat ca să-l facă să zâmbească.
Nao îi imită pe copii
Pe de altă parte, cu ajutorul lui Nao, psihoterapeuţii vor testa capacitatea de imitare a copiilor, care este una din principalele proceduri de învăţare pe care omul le foloseşte.
„Am adus din Franţa robotul Nao, cu ajutorul căruia vom testa opt copii care suferă de tulburări de autism. Cercetarea vizează copiii cu autism cu o capacitate redusă de a detecta faptul că sunt imitaţi de către o altă persoană. Studiul testează reacţia copiilor cu autism atunci când sunt imitaţi de un agent non-uman, cum e Nao, şi sperăm să identificăm metode care să le dezvolte abilităţile de imitare”, a spus Daniel David. Profesorul a explicat că Nao va fi cel care îi va imita pe copii, pentru a se vedea reacţia lor, după care rolurile vor fi schimbate.
„Ne interesează imitaţia, deoarece copiii care au tulburări de autism au dificultăţi în a imita alte persoane sau a înţelege imitaţia ca proces. Ori imitaţia este una dintre componentele psihologice fundamentale care stă la baza interacţiunii sociale şi a învăţării sociale”, a precizat David.
Bijuterii ale tehnicii
Probo şi Nao sunt două bijuterii ale ingineriei. Probo reacţionează la stimulii pe care îi percepe – prin văz, pipăit, auz, dar şi prin identificarea obiectelor din jur – şi răspunde cu un zâmbet sau, din contră, cu o mutră supărată. Aceste informaţii fac parte din softul pe baza căruia funcţionează. Mimica şi gesturile pe care le poate face roboţelul, precum şi înfăţişarea sa dau senzaţia că este viu. Pe de altă parte, Nao a fost adus de la Şcoala Naţională Superioară de Tehnică Avansată din Paris, are 60 de centimetri înălţime, şi o largă capacitate de mişcare, asigurată de un set de 25 de articulaţii. Nao este prevăzut cu două camere video şi cântăreşte 4,3 kilograme. Roboţelul a fost creat de compania franceză Aldebaran Robotics în 2005.
Ce este autismul?
Asociaţia Autism Transilvania este o organizaţie nonguvernamentală, înfiinţată în august 2006 de un grup de părinţi ai căror copii suferă de această boală. Asociaţia are ca scop sprijinirea persoanelor cu afecţiuni din spectrul autist, precum şi a familiilor acestora, şi promovează alternativele educaţionale care să ajute la îmbunătăţirea vieţii lor. Potrivit site-ului asociaţiei, autismul este şi este una dintre cele mai severe tulburări neuropsihiatrice ale copilăriei, cu debut înainte de vârsta de trei ani, de etiologie necunoscută. „Autismul este un handicap global care împiedică persoana să comunice obişnuit, să înţeleagă relaţiile sociale şi să înveţe prin metodele obişnuite din învăţământ”, mai arată descrierea bolii.
