5.9 C
București
sâmbătă, 21 decembrie 2024
AcasăSpecialCum se îngroapă dreptatea la Tribunalul Brăila

Cum se îngroapă dreptatea la Tribunalul Brăila

La această instanţă sunt judecători care dau sentinţe fie după ureche, fie în funcţie de interesele unor grupuri influente şi ţin dosarele în arhive în loc să le trimită la instanţa superioară, pentru judecarea recursului.

Magistratul Alina Atena Pavel, care judecă dosare de insolvenţă la Tribunalul Brăila, a dat o hotărâre judecătorească de blocare a conturilor unei firme bucureştene fără a preciza în dispozitivul sentinţei – aşa cum impune legea- cuantumul sumei pentru care a dispus poprirea asiguratorie. Consecinţa a fost blocarea tuturor conturilor firmei pârâte la toate băncile, sumele depăşind cu mult cuantumul valorii aflate în litigiu. În plus, deşi societatea astfel pedepsită a făcut recurs, dosarul a fost ţinut în arhiva tribunalului aproape o lună şi jumătate după pronunţare, în loc să fie trimis spre judecare la instanţa superioară a Curţii de Apel Galaţi. Recursurile declarate la popririle asiguratorii se judecă în regim de urgenţă, termenul fiind de 48 de ore sau de cel mult 5 zile. Legea însă nu este valabilă şi pentru Tribunalul Brăila. Dosarul a fost trimis la Curtea de Apel Galaţi abia după ce România liberă a solicitat în scris, prin registratură, motivele pentru care dosarul a fost „uitat” în sertarele tribunalului. De menţionat că şi instanţele bucureştene au judecat aceeaşi speţă, însă cu respectarea termenelor şi condiţiile impuse de Codul de Procedură Civilă şi nu au acceptat blocarea conturilor firmei pârâte, din cauză că lipseau probele esenţiale şi obligatorii în astfel de speţe, şi anume nu existau facturi acceptate la plată şi nici procese verbale de predare-primire a lucrărilor pentru care se solicita plata. Cu alte cuvinte, la dosar nu existau documente din care să rezulte creanţa certă, lichidă şi eligibilă şi, evident, cuantumul acesteia pentru ca instanţele să poată impune prin hotărâre judecătoarească poprirea asiguratorie.

Activitatea judecătoarei Pavel, ţinută la secret

Este greu de crezut că judecătoarea Alina Atena Pavel de la Tribunalul Brăila nu cunoştea legea, deoarece numai într-o singură şedinţă de judecată (la care am asistat) ea a analizat probele din 40 de dosare de insolvenţă şi părea să cunoască procedurile. Pentru acurateţea analizei comportamentului judecătoarei Pavel am solicitat conducerii Tribunalului Brăila accesul la sentinţele sale în speţe similare, dar nu l-am primit pe motiv că trebuie apărat dreptul la imagine al părţilor implicate, după cum a încercat să ne convingă purtătorul de cuvânt al Tribunalului Brăila, judecătoarea Vasilica Roş. Pentru doamna Roş nu a contat faptul că şedinţele de judecată sunt publice, şi în consecinţă, şi hotărârile judecătoreşti sunt publice. Dacă ni s-ar fi permis accesul la hotărârile judecătoarei Pavel, am fi văzut dacă în alte dosare similare a înscris sau nu cuantumul sumelor poprite. Dacă judecătoarea Alina Atena Pavel a mai pronunţat hotărâri de poprire asiguratorii fără să precizeze cuantumul sumei înseamnă că nu cunoaşte procedurile legale şi trebuie, în cel mai fericit caz, trimisă la cursuri de specializare. Dacă în speţe asemănătoare a precizat sumele, şi numai în dosarul Sierra Quadrant vs. Baumeister a „uitat” să le menţioneze înseamnă că doamna Pavel a făcut-o fie pentru că a fost obosită şi nu şi-a dat seama (greşeala este omenească), fie la rugăminţile/presiunile reprezentanţilor administratorului judiciar, controversata Sierra Quadrant SPRL.

Sierra Quadrant, implicată în scandaluri celebre

Sierra Quadrant a fost implicată în scandaluri de lichidare a devalizatelor RAFO Oneşti (pe vremea grupului de interese reprezentat de Corneliu Iacobov-Marian Iancu-Ovidiu Tender), Interagro şi Donauchem (fostul combinat chimic Turnu SA), ambele controlate, în acele momente, de controversatul Ion Niculae. De asemenea, s-a ocupat de lichidarea unor importante societăţi brăilene. La o simplă aruncare de privire asupra paginii de internet a Tribunalului Brăila se poate observa că Sierra Quadrant a câştigat mai toate procesele. Vom reveni atât asupra practicilor societăţii lichidatoare Sierra Quadrant, cât şi asupra practicilor de insolvenţă în general.

Şirul evenimentelor

În noiembrie 2008, SC Baumeister SA (Bucureşti), în calitate de antreprenor general al unui contract de construire a obiectivului Praktiker Focşani, a încheiat un contract de subantrepriză cu SC Oportun Com SRL Brăila pentru execuţia instalaţiilor de apă, canal, instalaţii termice, de climatizare şi instalaţii electrice la acel obiectiv. SC Oportun s-a angajat, prin contract, să termine lucrările, în valoare totală de 1.300.718,51 euro (fără TVA), în maximum trei luni şi jumătate. În contractul de subantrepriză erau prevăzute şi penalităţi pentru întârzierea execuţiei lucrărilor (în mod similar celor prevăzute în contractul antreprenorului general cu Praktiker). SC Oportun a executat corect o primă parte din lucrări pentru care a încasat banii, însă pentru ultima tranşă de circa 125.000 de euro (540.538 lei) a întârziat execuţia lucrărilor cu mai multe luni şi nici nu le-a executat la standardele convenite prin contract, motiv pentru care societatea Baumeister nu a acceptat facturile aferente acestor lucrări şi nici nu le-a recepţionat prin proces verbal. În astfel de situaţii, din preţul total se scad penalităţile (impuse pe bună dreptate de Praktiker) şi valoarea lucrărilor
neexecutate (cele prost executate trebuiau refăcute).

Tertip pentru a muta judecarea dosarului în Brăila

Tot în contractul de subantrepriză era prevăzut că orice litigiu dintre Baumeister şi Oportun se va judeca la instanţele din Bucureşti. SC Oportun a deschis proces la Tribunalul Bucureşti pentru recuperarea presupusei creanţe (540.538,32 lei, circa 125.000 de euro), dar l-a pierdut, instanţa constantând că „suma nu reprezintă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă”, deoarece nu existau acte doveditoare ale lucrărilor (facturi acceptate la plată şi proces verbal de predare -primire a lucrărilor) aşa cum prevede legislaţia şi cum era stipulat şi în contractul de subantrepriză. Singura posibilitate de a câştiga fără acte doveditoare era să mute judecarea la o instanţă „accesibilă”, spun surse avocaţiale din Brăila. Sursele noastre spun că „în Brăila există persoane fizice (avocaţi) sau juridice (lichidatori) care găsesc soluţii pentru a câştiga procese”. În acest caz, pentru că s-a pierdut procesul la Bucureşti, „singura soluţie de mutare a procesului la Brăila era intrarea in insolvenţă. Cum SC Oportun era înregistrată la Camera de Comerţ Brăila, insolvenţa se judeca obligatoriu la Tribunalul Brăila, iar în cadrul procesului de insolvenţă s-a cerut şi s-a obţinut poprirea asiguratorie. Ce n-au reuşit la Bucureşti au făcut la Brăila”.

Comportament abuziv al instanţei Tribunalului Brăila

La data de 14 februarie 2011, SC Oportun Com SRL Brăila, prin administratorul judiciar Sierra Quadrant SPRL, a cerut Tribunalului Brăila instituirea popririi asiguratorii în contradictoriu cu SC Baumeister. Instanţa a stabilit primul termen de judecată la data de 27 octombrie 2011. Însă, la data de 25 februarie, fără citarea pârâtei (SC Baumeister), a preschimbat termenul de judecată pentru data de 9 martie 2011. Tot fără citarea pârâtei, la data de 9 martie, magistratul Alina Atena Pavel a judecat cererea de instituire a popririi asiguratorii şi a rămas în pronunţare. Tot ea s-a pronunţat la data de 11 martie 2011, acceptând poprirea; a trimis adrese cu hotărârea judecătorească de poprire la nu mai puţin de 16 instituţii bancare, precum şi la pârâta SC Baumester. Această societate a primit comunicarea la data de 28 martie şi a înaintat recurs, cerând judecarea „de urgenţă şi cu precădere”, adică în 48 de ore, cel mult 5 zile de la declararea recursului, aşa cum prevăd textele de lege pentru popriri. În mod ciudat, Tribunalul Brăila a refuzat să trimită dosarul la Curtea de Apel Galaţi pentru judecarea recursului. Avocaţii SC Baumeister au revenit cu un înscris prin care au atenţionat această instanţă. Degeaba însă. Dosarul a fost trimis la Curtea de Apel Galaţi abia după data de 19 aprilie, dată la care reporterii României libere au solicitat un punct de vedere despre modul în care se respectă procedurile legale la Tribunalul Brăila. Legea permite pro¬nunţarea în speţa popririlor asiguratorii fără citarea celui pârât, dar nu permite blocarea şi implicit întârzierea judecării recursului după termenul maxim de 5 zile. De asemenea, legea impune judecătorului să precizeze exact cuantumul sumei pentru care a hotărât poprirea asiguratorie, menţiune pe care judecătoarea Pavel a omis-o. La Brăila însă, încălcarea legii pare a fi o practică fie din necunoaştere, fie cu intenţie.

MATEMATICA JUDECĂTOAREI VASILICA ROŞ

Magistratul Vasilica Roş, purtător de cuvânt la Tribunalul Brăila, a încercat să ne convingă de faptul că dosarul a fost trimis la Curtea de Apel Galaţi la termen. Dacă ar fi să o credem pe doamna Vasilica Roş, ar trebui să acceptăm că de la data de 31 martie până la data de 19 aprilie sunt doar… 5 zile!

Judecătoarea Pavel: „Nu e treaba mea să trimit dosarele la Curtea de Apel Galaţi”

Judecătoarea Alina Atena Pavel a refuzat să ne spună de ce nu a înscris în dispozitivul hotărârii cuantumul sumei pentru care a impus poprirea, deşi i-am precizat că ne interesează strict procedural atitudinea ei faţă de textul legii, fără a face referire la părţile şi probele din dosar. „Din momentul în care m-am pronunţat eu m-am dezinvestit şi nu am alte precizări de făcut”, ne-a declarat Pavel. În privinţa blocării dosarului la tribunal, deşi s-a declarat recurs, magistratul a dat vina pe alţii: „Nu este treaba mea să trimit dosarele la Curtea de Apel Galaţi”.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă