Curtea Constituţională (CC) a stabilit, miercuri, că sunt constituţionale Legea Dialogului Social şi Legea de salarizare în 2011 a personalului didactic, adoptate prin asumarea răspunderii Guvernului, fiind respinse sesizările parlamentarilor Opoziţiei.
Guvernul şi-a asumat în 18 aprilie răspunderea în faţa Parlamentului pe Legea privind salarizarea în 2011 a personalului didactic şi pe Legea de Dialog Social.
Cele două legi au fost contestate la Curtea Constituţională de 110 deputaţi ai grupurilor parlamentare PSD şi PNL, sesizările au fost luate în discuţie miercuri.
Opoziţia a reclamat neconstituţionalitatea Legii Dialogului Social invocând, pe de-o parte, faptul că ea a fost adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, iar pe de altă parte faptul că anumite articole încalcă unele prevederi din Constituţie precum dreptul la asociere sau cel la grevă.
În sesizarea transmisă Curţii Constituţionale sunt invocate, într-o primă fază, două criterii „extrinseci” de neconstituţionalitate a Legii Dialogului Social.
Astfel, petenţii afirmă că adoptarea actului normativ prin asumarea răspunderii Cabinetului ar fi devenit, din excepţie, o regulă pentru actualul Cabinet.
„Urmează să observaţi faptul că actuala guvernare a uzitat, până la epuizare, de dispoziţiile articolului 114 din Constituţia României, transformând practic procedura angajării răspunderii din excepţie în regulă. În acest fel a fost evitată procedura normală şi firească în cadrul unui stat de drept – dezbaterea parlamentară, în care să se ţină cont atât de opiniile exprimate de opoziţie cât şi ale partenerilor sociali implicaţi”, scriu semnatarii cererii, care adaugă şi faptul că, pentru a nu fi catalogată drept „o procedură de nesocotire a raţiunilor” articolului 114 din Constituţie, „angajarea răspunderii (…) nu poate fi făcută oricând, oricum şi în orice condiţii, deoarece această modalitate de legiferare reprezintă, într-o ordine firească a mecanismelor statului de drept, o excepţie”.
O altă problemă „extrinsecă” reclamată este una de tehnică legislativă, opoziţia clamând faptul că actul normativ criticat nu are acordul Consiliului Economic şi Social (CES).
„Atât normele privind tehnica legislativă cât şi prevederile Legii privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social instituie obligativitatea existenţei avizului consultativ al Consiliului Economic şi Social în cazul actelor normative privind politica salarială”, susţine opoziţia, care apoi remarcă absenţa avizului consultativ al CES.
„Este unanim recunoscut faptul că, deşi avizul este consultativ, în conţinutul său solicitarea avizului şi existenţa lui sunt obligatorii. Or, în cazul de faţă, Guvernul nu a obţinut avizul, ci doar un răspuns formal prin care se învedera că, la termenul solicitat, Consiliul Economic şi Social nu s-a putut întruni legal”, afirmă semnatarii sesizării de neconstituţionalitate.
Aceştia critică şi câteva prevederi punctuale din Legea de Dialogul Social, care, în opinia lor, încalcă mai multe prevederi ale Constituţiei.
Pe de-o parte, aceştia afirmă că noul text de lege restrânge libertatea de asociere în sindicate a anumitor categorii de persoane, precum cele care practică meserii liberale.
„Prin aceste prevederi au fost aduse o serie de restrângeri libertăţii de asociere în sindicate, respectiv: profesiile liberale sunt exceptate din categoria persoanelor care pot să constituie şi/sau să adere la un sindicat, la data constituirii unui sindicat a fost instituită limitarea referitoare la calitatea fondatorilor de salariat al unei singure unităţi, magistraţii nu mai au dreptul conferit legal de a adera la o organizaţie sindicală”, scriu parlamentarii opoziţiei.
Aceştia sunt nemulţumiţi şi de transformarea CES, „în sensul că scopul său va fi pe viitor realizarea dialogului tripartit la nivel naţional, iar nu realizarea dialogului social”, fapt care, din nou, contravine, în opinia lor, Constituţiei.
Reprezentanţii PSD şi PNL critică şi „extinderea” categoriilor care nu pot face grevă decât cu condiţia asigurării unei treimi din activitate, dar şi „limitarea dreptului la grevă” prin instituirea unor noi condiţii pentru ca salariaţii să intre în grevă de solidaritate sau generală.
Ei mai spun că unele prevederi ale legii „nesocotesc” principiile din Constituţie referitoare la negocierea colectivă.
„O serie de prevederi din Legea Dialogului Social sunt de natură să aducă atingeri grave dreptului la negociere colectivă. În acest sens stau prevederile prin care: a fost eliminată posibilitatea de negociere la nivel naţional, a fost suprimat dreptul organizaţiilor sindicale de a dobândi reprezentativitate prin afiliere, eliminarea unor garanţii ale respectării dreptului la negociere colectivă”, afirmă semnatarii.
Nu în ultimul rând, ei consideră că prevederile criticate aduc atingere drepturilor conferite de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, despre care Constituţia românească vorbeşte într-unul dintre articole.
