Fiul de 20 de ani al miliardarului rus Evgheni Kaspersky, fondatorul celebrei companii de securitate IT, a fost răpit săptămâna trecută la Moscova şi eliberat cinci zile mai târziu de forţele speciale ruseşti. Răpitorii erau nişte amatori care nu aveau nici o experienţă în activităţi criminale de acest gen, dar au reuşit cu uşurinţă să-l salte pe tânărul Kaspersky din plină stradă: şi-au luat toate informaţiile de care aveau nevoie de pe contul său public dintr-o reţea de socializare gen Facebook. Specialiştii de la Stratfor arată un paradox: oamenii bogaţi sau persoanele celebre sunt deseori atât de neglijente cu detaliile vieţii lor private sau ignoră minime măsuri de siguranţă, încât eventualii răpitori practic au treaba pe jumătate făcută.
Tânărul Ivan Kaspersky este student în anul patru la Universitatea de Stat din Moscova şi lucrează ca intern la o companie de software din capitala Rusiei. El a fost răpit în timp ce mergea pe drumul său obişnuit de la apartament către serviciu. A fost dus într-o daşa (casă de vacanţă din Rusia) din localitatea Serghiev Posad, la aproximativ 60 km de Moscova. Răpitorii i-au cerut o recompensă de 3 milioane de euro lui Kaspersky senior, în schimbul fiului său.
Cei care au pus la cale răpirea nu erau nici pe departe nişte criminali de temut, ci un cuplu trecut de prima tinereţe, fiul lor de 30 de ani şi doi prieteni de-ai acestuia, care nu au avut altă motivaţie decât că nu se mai descurcau cu banii. Locaţia lor a fost identificată imediat de serviciul secret FSB, după ce răpitorii i-au telefonat lui Evgheni Kaspersky pentru a-i cere recompensa. Miliardarul a apelat imediat la autorităţi. El s-a prefăcut că acceptă să le dea banii şi i-a atras pe patru dintre cei cinci răpitori afară din casa unde se ascundeau. Al cincilea, rămas să-l păzească pe tânărul Kaspersky, a fost o ţintă uşoară pentru forţele speciale de intervenţie ruseşti.
Celor cinci răpitori amatori nu le-a fost prea greu să-şi ducă misiunea la capăt. Ei l-au urmărit pe tânărul Kaspersky şi pe iubita acestuia pas cu pas, timp de câteva luni. Conform presei ruseşti, ei şi-au luat toate informaţiile de care aveau nevoie de pe profilul lui Kaspersky jr., postat pe siteul vkontakte.ru, o reţea socială: fotografia, locul unde merge la şcoală, ce studiază, cu cine se întâlneşte, la ce companie lucrează, adresa apartamentului unde locuieşte. De asemenea, Ivan Kaspersky nu avea nici un fel de pază personală.
Scott Stewart, expert al agenţiei americane Stratfor, povesteşte că cei mai mulţi oameni pentru care a realizat rapoarte de securitate sunt şocaţi să vadă câte informaţii private despre ei se găsesc pe internet, la îndemâna oricui. „Aceste informaţii sunt disponibile gratis (sau pentru câţiva dolari) pentru oricine, inclusiv infractori care pot ţinti persoane pentru răpiri, şantaje sau alte crime. Problema informaţiilor personale disponibile pe internet este amplificată când ţintele potenţiale postează din proprie iniţiativă informaţii personale pe internet, aşa cum a fost în cazul Kaspersky”, scrie Scott Stewart.
Chiar şi în cazurile în care informaţiile sunt disponibile doar pentru „prieteni”, aşa cum e cazul în reţeaua Facebook, e destul de uşor să ai acces la ele, folosind profiluri false sau cu poze atrăgătoare care să se „împrietenească” cu ţinta în reţeaua de socializare.
O altă problemă în prevenirea răpirilor sau altor crime, care apare în special la oamenii foarte bogaţi, este negarea oricărui pericol şi respingerea oricărei măsuri de securitate. Este cazul fiicelor fostului preşedinte american George W. Bush, care se ascundeau de escortele serviciilor secrete pentru a putea să se ducă la petreceri nestingherite, dar şi al miliardarului american Eddie Lampert, răpit dintr-o parcare new-yorkeză. „La răpirea lui (Lampert) în 2003, el nu credea că există vreo ameninţare la siguranţa sa personală. Prima lui întâlnire cu criminali a fost o răpire traumatizantă sub ameninţarea armelor”, scrie Stewart.
În Rusia, aproximativ 300 de persoane sunt răpite anual pentru obţinerea de recompense. Dacă aici de obicei victimele sunt oameni bogaţi, în ţări precum Mexic sau Venezuela, răpirile au loc în toate clasele sociale, de la mici afacerişti din clasa de mijloc la fermieri. Expertul Stratfor susţine că nu este mereu nevoie de o escortă numeroasă sau de înarmare pentru a preveni pericolele în astfel de ţări. Uneori, este de ajuns ca potenţialele victime să aibă grijă ce postează pe internet, să îşi studieze vulnerabilităţile traseelor pe care le fac zilnic sau să instaleze mijloace de supraveghere acasă, la muncă sau la şcoală.
