UPDATE 16.00: Judecătoarea Gabriela Baltag, membru CSM, a afirmat că opinia minoritară a judecătorilor din cadrul Consiliului este aceea de a se impune un prag „înalt", potrivit Agerpres.
„Consiliul Superior al Magistraturii a discutat în Comisia 1 problema abuzului în serviciu. S-au diferențiat două poziții — una majoritară și una minoritară. În ceea ce mă privește, sunt pe poziția minoritară, poziție care consemna necesitatea instituirii unui prag valoric, spre deosebire de cealaltă poziție. Această poziție este de actualitate în prezent în lumina și a deciziilor CCR. Din partea Consiliului nu putem avansa o valoare concretă, putem însă ține cont de recomandările CCR, de Comisia de la Veneția și de toate menționate de alte Curți Constituționale de prestigiu care vorbesc despre necesitatea instituirii unui prag înalt, înalt însemnând semnificativ nu unul derizoriu. Putem să-l raportăm, așa cum avem și în legislația noastră, consecințe grave sau deosebit de grave, dumneavoastră aveți libertatea să hotărâți, nu putem spune noi, dar este obligatoriu, din punctul nostru de vedere, să se stabilească un prag care să răspundă nevoilor și nu de un leu sau doi, cu titlu de exemplu", a spus Gabriela Baltag.
Întrebată ce înseamnă opinia minoritară, Gabriela Baltag a răspuns: „Semnificativă. Cam șapte judecători au exprimat această poziție, numai judecători fără procurori".
Vicepreședintele Consiliului Cristian Ban a completat afirmația judecătoarei Baltag, arătând că opinia majoritară a fost alcătuită din zece magistrați de la CSM, adăugând că el este pentru neimpunerea unui prag.
„Zece sau 11 a fost opinia majoritară. Eu sunt pentru opinia majoritară. Am apreciat că nu se impune acest prag. De ce? Pentru că pentru a stabili acest prag, în prima teză haideți să spunem că este posibil, în cea prin care se produce o pagubă, să cuantificăm în bani. Ce se întâmplă, însă, cu o cuantificare în bani a tezei a doua — intensitatea vătămării. Cum putem noi să apreciem, să cuantificăm această vătămare prin stabilirea unui prag? O să ajungem exact de unde am pornit, exact principiul securității raporturilor în componenta sa referitoare la claritate și previzibilitate a legii, o să ne confruntăm exact cu aceeași problemă", a afirmat Cristian Ban.
El a adăugat că, în cazul în care se impune un prag, trebuie modificată și legislația privind achizițiile publice. „Dacă se impune acest prag trebuie modificată legislația aferentă și care vine în concordanță cu abuzul în servicu. Și aici mă refer la legislația privind achizițiile publice, care nu poate fi lăsată în aer. Ar trebui incriminate anumite infracțiuni speciale în aceste domenii pe care în momentul de față le acoperă doar infracțiunea de abuz în serviciu", este de părere vicepreședintele CSM.
Cristian Ban a mai arătat că opinia majoritară din CSM dorește ca, în cazul stabilirii pragului, acesta să fie orientat pe statistica Ministerului Public. „Dacă se ajunge la concluzia că trebuie stabilit un prag valoric, eu unul, și aici exprim opinia majoritară a colegilor din CSM, noi vedem o orientare pe statistica Ministerului Public. Să vedem acele decizii, hotărâri prin care s-a pronunțat acel 18 indice 1 prin care s-a considerat că fapta nu întrunește gradul de pericol social al unei infracțiuni sau, mai nou, din 2014, instituția renunțării la urmărire penală, să vedem unde colegii noștri magistrați procurori, confirmate ulterior deciziile lor de instanțe, s-au oprit și s-au orientat prin stabilirea unui grad valoric", a conchis Ban.
Adriana Șandru, unul dintre reprezentanții Parchetului General, a arătat că poziția instituției este aceea că nu se impune stabilirea unui prag.
„Poziția noastră constantă în ceea ce privește pragul în cazul infracțiunii de abuz în servicu este de a nu se stabili acest prag. (…) Această incriminare nu poate fi condiționată, oricare ar fi ea, de existența unui prejudiciu. Apreciem că magistratul este cel care poate aprecia dacă se impune sau nu trimiterea în judecată, atât în ceea ce privește prejudiciul, cât și intensitatea vătămării așa cum se prevede în decizie (decizia CCR — n.r.). Apreciem că există suficiente pârghii, aceea de renunțare la urmărire penală, renunțare la judecată, pentru care se poate stabili dacă într-adevăr se impune sau nu trimiterea în judecată, condamnarea sau nu penală pentru o infracțiune de abuz în serviciu", a declarat Adriana Șandru.
Ovidiu Predescu, consilier al procurorului general Augustin Lazăr, a citat o statistică în care se arată că, în ultimii cinci ani, din situația privind infracțiunea de abuz în serviciu rezultă clar că, atât până în 2014, cât și după 2014, niciun procuror nu a trimis în judecată pentru un prejudiciu mai mare de 1.000 de lei.
În schimb, procurorul Marius Bulancea, reprezentantul DNA la dezbatere, a precizat că, în cazul în care nu vor fi identificate soluții pentru neimpunerea unui prag, acesta să fie stabilit la nivelul salariului minim pe economie.
„Cred că ar trebui să se pornească de la o analiză a practicii judiciare. Să vedem de la ce prag, de la ce valoare a prejudiciului magistrații au considerat că fapta nu este suficient de gravă și nu se justifică sancționarea penală, ci s-au dispus soluții, fie de renunțare a urmăririi penale confirmate de judecători, fie de renunțare sau de amânare a aplicării pedepsei. (…) Alternativ, în măsura în care nu ar fi identificate suficiente asemenea soluții, (…) noi credem că valoarea care ar trebui să fie avută în vedere este salariul minim pe economie, credem că asta este o valoare obiectivă în raport de care putem să apreciem că o consecință este sau nu suficient de gravă. Cred că o stabilire mai mare ar crea o discriminare total nejustificată între funcționarii publici și demnitarii care pot fi subiecți activi ai infracțiunii de abuz în serviciu și alte persoane care nu au calitate specială", a explicat Bulancea.
Paul Chisac, reprezentant al DIICOT, a cerut să se precizeze clar când este atins respectivul prag.
„Considerăm că noua reglementare, în momentul în care face trimitere la prag, trebuie să precizeze că acesta este considerat atins indiferent dacă a fost săvârșit un singur act material sau mai multe acte materiale prin suma cărora se ajunge la acel prag sau dacă a fost săvârșită o infracțiune ori un concurs de infracțiuni. În momentul în care din mai multe încălcări mai mici se ajunge la acel prag, încălcări săvârșite de aceeași persoană, pragul ar trebui considerat ca fiind atins, iar cumulul faptelor ar trebui încadrat în infracțiunea săvârșită", a spus reprezentantul DIICOT.
Procurorul Bogdan Gabor, reprezentant al Asociației Procurorilor din România, a susținut că pragul minim ar trebui să fie cel mult 2.000 de lei.
„Pentru a respecta deciziile de previzibilitate și predictibilitate, cred că instituirea pragului ar trebui, în forma de bază, să se raporteze la practica judiciară până în prezent, ceea ce înseamnă, din ce știu eu până acum, un prag minim undeva în jurul sumei de 1.000 — 2.000 de lei cel mult, iar în forma cealaltă, prevăzută soluția legislativă de la evaziune fiscală cu instituirea unor clauze de nepedepsire și instituirea unor clauze de reducere a pedepselor în mod gradual", a precizat Bogdan Gabor.
O dezbatere privind modificarea și completarea prevederilor privind abuzul în serviciu, în Codul Penal, va avea loc, luni, la Ministerul Justiției. Astfel, începând cu ora 10.00, ministrul Tudorel Toader se va întâlni cu reprezentanții instituțiilor din cadrul sistemului judiciar, asociațiilor profesionale ale magistraților, mediului academic și profesiilor juridice liberale, informează Agerpres.
În 28 iunie, reprezentanții societății civile au sugerat, în cadrul primei dezbaterii referitoare la redefinirea abuzului în servicu, eliminarea pragului prin transformarea infracțiunii în una „de pericol", fie stabilirea unui prag minim.
Curtea Constituțională consideră, în motivarea deciziei prin care a fost soluționată excepția de neconstituționalitate ridicată de Bombonica Prodana, fosta soție a președintelui PSD, Liviu Dragnea, că dispozițiile penale în vigoare cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu „sunt formulate în sens larg și în termeni vagi".
„Dispozițiile penale în vigoare sunt formulate în sens larg și în termeni vagi, ce determină un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art.7 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și a altor cerințe fundamentale ale principiului statului de drept, această redactare constituind premisa unor interpretări și aplicări arbitrare/aleatorii", se arăta în motivarea publicată, pe 21 iunie, pe site-ul CCR.
Conform sursei citate, o astfel de omisiune are relevanță constituțională, deoarece afectează drepturi și libertăți fundamentale ale persoanei împotriva căreia se formulează o acuzație penală. În această situație, CCR consideră necesară instituirea unui prag al pagubei și circumstanțierea vătămării produse prin comiterea faptei, în funcție de care să se aprecieze dacă este sau nu vorba de o infracțiune.
CCR precizeză, totodată, că nu are competența de a remedia acest viciu normativ, întrucât ar intra în sfera exclusivă de competență a legiuitorului primar sau delegat și, astfel, și-ar depăși atribuțiile legale.
„Curtea subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate", se precizează în motivare.
