După scandalul privind modificarea ROBOR, indice luat în calcul în stabilirea costurilor unui credit, Curtea de Apel a hotârât că băncile pot fi verificate şi de Consiliul Concurenţei.
La finele anului 2008, Consiliul Con-curenţei a decis amendarea cu 19 milioane lei (peste cinci milioane euro la acea dată) a BRD-Group Société Générale pentru că reprezentanţii băncii au refuzat să se supună unei inspecţii inopinate a Consiliului Concurenţei, controlul fiind parte a unei investigaţii mai ample care a vizat, în total, 10 instituţii bancare. În ianuarie 2009, oficialii BRD au contestat amenda primită, însă recent au pierdut procesul la Curtea de Apel Bucureşti, care a ajuns acum la Curtea Supremă. Luna aceasta, instanţa a făcut publice motivele pentru care magistraţii au respins contestaţia formulată de bancă, din motivare reieşind că demersul Consiliului Concurenţei era justificat din punct de vedere legal, în ciuda faptului că avocaţii BRD au încercat să acrediteze ideea că doar BNR poate verifica băncile.
Pe de altă parte, surse autorizate din piaţă spun că miza în acest caz ar fi nu doar amenda de 19 milioane lei, ci şi obţinerea unei hotărâri judecătoreşti care să ateste faptul că, „la modul general vorbind, doar BNR poate controla băncile, nu şi Consiliul Concurenţei”.
Chiar avocaţii instituţiei bancare au vehiculat această idee, teorie respinsă de judecătorii Curţii de Apel.
Detaliile motivării
Demersul Consiliului Concurenţei a avut ca motiv „comportamentul adoptat de unele bănci româneşti pe piaţă care, conform declaraţiilor Guvernatorului BNR, a condus la creşterea dobânzii la creditele aflate în derulare şi transferarea artificială a pierderilor generate de speculaţiile valutare asupra clienţilor, întrucât în funcţie de dobânda ROBOR sunt indexate o parte din creditele în lei acordate de băncile comerciale clienţilor”. La acestea s-au adăugat şi numeroase petiţii ale consumatorilor, a explicat în faţa judecătorilor reprezentantul Consiliului Concurenţei. „Or – arată consilierul – reclamanta făcea parte din grupul celor 10 bănci care stabileau indicele ROBOR, iar BNR anunţase interceptarea unui e-mail al unui trezorier al unei bănci pentru creşterea acestui indice”, a susţinut reprezentantul Consiliului în procesul de la Curtea de Apel Bucureşti.
Avocaţii băncii au arătat însă că ordinul a fost emis de Consiliul Concurenţei cu depăşirea competenţei, întrucât ROBOR este un indice al pieţe monetare, ipoteză în care Legea nr. 21/1996 – care dă dreptul Consiliului să facă investigaţii, nu ar fi aplicabilă. Totuşi, Curtea de Apel Bucureşti susţine, în motivarea consultată de RL, că legea nu conferă BNR atribuţii de reglementare a concurenţei în domeniul pieţei monetare şi pieţei titlurilor de valoare, ci de stabilire a politicii. „Este adevărat că algoritmul strict tehnic de stabilire a indicelui ROBOR nu poate fi modificat, însă este la fel de adevărat că fiecare participant la procedura de fixing are o conduită care poate influenţa variabilele folosite de algoritm. Cu atât mai mult o activitate concertată a acestora este de natură a influenţa modul de stabilire a indicelui ROBOR. Or, scopul declanşării investigaţiei este tocmai de a se stabili o eventuală conduită nelegală a participanţilor la fixing”, arată judecătorii Curţii de Apel Bucureşti.
