Mircea Geoană susţine că adoptarea unei noi Constituţii de către Parlamentul de la Budapesta şi promulgarea ei de preşedinte a stârnit un „val de îngrijorare în Europa„.
„Îngrijorările partenerilor europeni sunt îndreptăţite din mai multe puncte de vedere. Poate cea mai importantă critică care i se aduce acestei Constituţii este că reprezintă o ameninţare la adresă democraţiei şi a valorilor democratice. Presă europeană şi mediile politice de pe continent critică slăbirea puterii judecătoreşti, atacul la adresă presei, precum şi tendinţa Executivului de a controla diferite instituţii-cheie. Poate cea mai gravă critică este adusă, însă, ideologiei ultraconservatoare şi naţionaliste, precum faptul că noua Constituţie stipulează că Ungaria este responsabilă pentru maghiarii care trăiesc în ţările vecine. Unele publicaţii europene au mers până acolo încât să declare ritos că Ungaria nu mai aparţine Uniunii Europene”, scrie Geoană pe blogul său.
Preşedintele Senatului este de părere că această critică vehementă a Constituţiei ungare este justificată.
„Adoptarea Constituţiei de către Legislativul de la Budapesta trebuie privită în contextul economic şi social al ultimilor ani. Ungaria a avut o relaţie tumultoasă în ultimii ani cu FMI, principală instituţie financiară la care toate statele aflate în probleme financiare au apelat, iar la jumătatea anului trecut premierul Orban a propus un plan dur de austeritate. Mândria maghiarilor de a încerca să iasă din criză pe picioarele lor, aplicând la sânge un program ambiţios, dar costisitor din punct de vedere social, este lăudabilă. Doar că toate aceste frământări au lăsat cicatrici în rândul populaţiei şi au crescut cotă electorală a politicilor ultraconservatoare şi naţionaliste. Procentul destul de mare pe care formaţiunea naţionalistă Jobibk l-a obţinut în alegeri se poate explică şi prin prismă frământărilor economice şi sociale. Iar convulsiile naţionaliste nu au ocolit nici România. Când Jobbik organiza şedinţe de lucru în Transilvania, autorităţile româneşti erau prea ocupate că să ia aminte şi să sancţioneze ceea ce se poate consideră că fiind un derapaj”, spune Geoană.
Mircea Geoană mai crede şi că Uniunea Europeană trebuie să intervină în acest caz, aşa cum a făcut-o în cazul Legii presei. „Tot ceea ce este considerat derapaj de către majoritatea predominanţa a opiniei publice europene trebuie sancţionat fără întârziere. Altfel, vom asistă cu toţii, pasivi şi neputincioşi, la crearea unei doctrine post-Trianon, desuetă şi potenţial periculoasă” adaugă Geoană.
De asemenea, Geoană susţine că „ceea ce s-a întâmplat cu modificarea Constituţiei maghiare este o lecţie şi pentru noi”.
” Când iei măsuri prea bruşte, prea repede, când apeşi prea repede frână, rişti ca pasagerii să se lovească de tetieră sau de plafon. Poate nu întâmplător, discuţiile despre modificarea Constituţiei de la noi au reînceput să iasă la suprafaţă, însă mult mai vag de data această. La fel de adevărat este că atunci când viaţă este grea şi când banii sunt tot mai puţini, când tensiunile sociale cresc iar deciziile guvernamentale sunt tot mai contestate, naţionalismul şi extremismul prind iarăşi aer. Este de înţeles până la urmă: când îi iei omului din ce în ce mai mult, el se refugiază în ceva pe ce nu poţi să pui impozit şi nici TVA: mândrie, identitate, istorie”, scrie el pe blogul său.
În opinia sa, cea mai eficientă soluţie „pentru a detensiona această situaţie stă atât în intensificarea dialogului, dar mai ales în realizarea unui parteneriat economic cât mai puternic între România şi Ungaria”.
