Abdicarea Regelui Mihai, petrecută la 30 decembrie 1947,a fost de-a lungul timpului învăluită de controverse politice, dar şi romantice, care au dus la mediatizarea intensă a subiectului în presa vremii, atât în România, cât şi în străinătate. Dacă în ţară multe articole susţineau ideea abdicării „pentru o femeie”, presa internaţională adopta versiunea „din cauza Moscovei”.
Un articol publicat pe 1 ianuarie 1948, la scurt timp după abdicarea regelui, anunţa că evenimentul prezentat într-o alură romantică în România era de fapt rezultatul unor decizii politice influenţate de comuniştii din Rusia. Articolul spune că povestea de dragoste a Regelui Mihai cu Principesa Ana a fost un alibi folosit de guvernul României pentru a ascunde adevăratele motive politice care au dus la înlăturarea regelui.
„Fasciştii roşii, conduşi de Ministrul de Externe, Ana Pauker, doreau ca lumea să creadă că Regele Mihai a părăsit tronul României pentru o femeie, aşa cum a făcut şi tatăl său, Carol al II-lea. Era o idee atrăgătoare care îl descredita pe Mihai şi un paravan perfect pentru mişculaţiile lor. Aşa că decretul abdicării care a fost scris pentru el, cât şi ştirile de atunci erau colorate
într-un roz romantic”, se spune în articolul publicat de The Washington Post.
Regele Mihai era prezentat de ziarul american ca fiind o persoană curajoasă, „un simbol pentru români”, dar un impediment în calea comuniştilor. Potrivit publicaţiei, mama regelui Mihai, Regina Elena a fost avertizată, la un moment dat că se plănuia internarea fiului său într-un azil de nebuni sau deportarea lui în Rusia. De asemenea, articolul vorbea despre o tentativă eşuată de ucidere a regelui. Se pare că un român care a fost angajat pentru a-l ucide pe Rege a fost cuprins de remuşcări şi ruşine şi s-a sinucis în faţa palatului în care locuia acesta.
Abdicarea regelui, ordin de la ruşi
Într-un alt material, publicat de acelaşi ziar în 11 ianuarie, se spunea că mai multe persoane din anturajul Prinţului de Hohenzollern, aşa cum era cunoscut atunci regele în vârstă de 26 de ani, susţineau că acesta a abdicat din motive politice şi nu „pentru a se căsători cu fata pe care o iubeşte”.
Articolul mai spunea că mareşalul Josif Broz Tito din Iugoslavia era responsabil pentru abdicarea regelui. Se pare că în vizita pe care acesta din urmă a făcut-o la Bucureşti, în decembrie 1947, în timp ce Regele Mihai era plecat în Elveţia, a anunţat guvernul lui Petru Groza că Rusia doreşte înlăturarea regelui. Aşa că, la întoarcerea în ţară a Regelui, pe 21 decembrie, decizia de abolire a monarhiei şi instaurarea unei republici populare, ca în restul ţărilor sovietice din Balcani, era deja luată.
Purtătorul de cuvânt al Regelui, Jacques Vergotti, declara atunci că după abdicarea suveranului, principalele sale preocupări erau logodnica sa şi soarta rudelor pe care le lăsase în România şi pentru care încerca să obţină vize de ieşire din ţară. Ziarul mai scrie că după ce a abdicat, regele Mihai a ajuns în Elveţia cu foarte puţini bani şi negocia pentru a primi unele proprietăţi ale Casei Regale.
„Îl voi urma pe Regele Mihai oriunde va merge”
După abdicarea Regelui Mihai, Principesa Ana a acordat un interviu pentru o agenţie de presă străină în care spunea că „îl va urma pe Regele Mihai oriunde va merge”. Principesa a mărturisit atunci că este îndrăgostită profund de Regele României.
Principesa Ana a aflat de abdicarea forţată a Regelui Mihai în timp ce se afla la Copenhaga, la casa unchiului său, Prinţului Axel. Principesa a aşteptat să vorbească cu Regele pentru a decide dacă pleacă sau nu în America. „Ne-am întâlnit pentru prima dată în Londra la nunta prinţesei Elisabeta (actuala regină a Marii Britanii – n.a.). A fost dragoste la prima vedere, nu credeam că aşa ceva o să mi se întâmple vreodată. Când am plecat spre Lausanne nu aveam nici un plan sigur de viitor, mă gândeam să plec în America. Dar acum nu pot să plec după ce am auzit veştile despre abdicarea lui Mihai”, declara atunci Principesa în interviul publicat pe 2 ianuarie 1948.
Articolul mai precizează faptul că dacă Regele Mihai se va căsători cu Principesa Ana, el nu va putea să îi ofere un trai luxos, pentru că nu mai avea nimic. Totuşi, Principesa era moştenitoarea unei mici averi care i-a fost lăsată mamei sale de un milionar danez. William Wessel, unul dintre acţionarii principali a unui magazin din Copenhaga i-a lăsat mamei Principesei Ana (care lucrase pentru el) o parte mare din averea sa şi patru vile în Franţa.
Căsătoria amânată de rege
În timp ce Principesa Ana aştepta veşti de la Regele Mihai, un articol publicat pe 11 ianuarie 1948 anunţa că Regele Mihai al României a anulat căsătoria, „cel puţin pentru viitorul apropiat”.
Amânarea întâlnirii dintre cei doi a fost explicată de purtătorul de cuvânt al Regelui, Jacques Vergotti, care a spus că o „legătură de dragoste” putea fi folosită în acel moment de către comunişti pentru a distruge orice speranţă pentru o viitoare recuperare a tronului. Vergotti nu a comentat însă speculaţiile presei elveţiene din aceea perioadă care spunea că este posibil ca Ana să meargă în Elveţia pentru a se întâlni cu Regele Mihai.
Principesa Ana era foarte afectată de evenimentele din România. Grijile ei sunt reflectate într-un articol publicat după sosirea Principesei la Liege, Belgia. „Împreună cu mama sa, Principesa Ana, obosită şi palidă s-a dat jos din tren după care a urcat într-o maşină şi a spus că va merge la Luxemburg unde va sta o perioadă nedeterminată de timp la nişte rude pentru a se odihni”. Principesa Ana a mai spus atunci jurnaliştilor că Regele Mihai nu o va însoţi şi că nu are nici un plan deocamdată.
„Poate o să mă duc la Paris, dar nu este sigur. Am avut parte de multe probleme şi schimbări în ultimul timp astfel încât nici un aranjament nu poate fi făcut acum”, a mai spus Principesa Ana. Despre călătoria principesei la Luxemburg, Jacques Vergotti spunea că demonstrază faptul că nu se plănuia nici o nuntă secretă. El mai declara atunci că Mihai „o iubeşte cu adevărat” pe Principesă, care este ideală pentru a-i deveni soţie şi că poate cei doi se vor căsători „într-un final”.