Lipsa de experienţă, birocratizarea excesivă şi reticenţa băncilor de a mai finanţa au fost principalele piedici care au dus la o absorbţie scăzută de fonduri europene din partea României. Andreea Paul (Vass), consilier de stat al premierului Emil Boc, consideră însă că „cifrele nu sunt extrem de optimiste la capitolul absorbţiei fondurilor europene în termeni nominali, dar ca dinamică am recuperat într-un an de zile aproape trei ani irosiţi, iar in primele trei luni ale anului 2011 am recuperat încă o treime din întregul efort anterior în materie de plăţi efective”. Ea a explicat pentru romanialibera.ro care au fost piedicile şi ce măsuri s-au luat pentru a nu mai pierdere banii oferiţi de Uniunea Europeană.
„Există o curbă a învăţării pe care am păşit noi ca stat proaspăt membru al Uniunii Europene. Ne lipsea în mod evident experienţa şi a trebuit să învăţăm din mers cum trebuie redactat un proiect finanţabil cu fonduri europene. Apoi, nu trebuie să uităm că am trecut printr-o criză economică în care procesul de creditare a fost puternic afectat – costurile creditării au fost foarte ridicate, potenţialul şi lichidităţile private relativ scăzute. Nu mai puţin important este că procedurile birocratice au fost foarte alambicate şi au trebuit corectate şi armonizate ghidurile, pentru că erau diferite între ele. Ai de-a face apoi cu o masă informaţională uriaşă, la care tu, potential beneficiar, trebuie să te conformezi, să fii eligibil, după care proiectul trebuie să mai fie si „bancabil„. Acesta din urma este filtrul care îţi dă măsura rentabilităţii economice a propriului tău proiect. Nu mai putin relevanta este aparitia unui conflict logic între principiul de acordare a acestor bani europeni. Teoretic, ei ar trebui să sprijine acele domenii care nu sunt competitive în condiţiile pieţii economice libere. Totuşi, o dată ce aplici cu un proiect finanţabil cu bani europeni trebuie să probezi că proiectul tău este competitiv. Acest conflict se regăseşte şi în capacitatea redusă de absorbţie a fondurilor europene. La toate acestea se mai adaugă şi excesul de zel al funcţionarilor publici, care solicitau până nu demult să fie semnată fiecare filă din dosare de câte 200 – 300 de pagini (practică la care ulterior s-a renunţat), sau revenirile la reveniri sau absenţa/întârzierea răspunsului la evaluarea unui proiect. Sunt foarte multe disfuncţionalităţi birocratice care ne-au încercat, un reflex al statului ineficient. Or, beneficiarii nu trebuie să mai fie cocoşaţi de poveri administrative sau să-şi mai piardă timpul şi nervii la cozile instituţiilor statului”.
Ce măsuri a luat Guvernul
Guvernul a luat în ultimii doi ani mai multe măsuri pentru a se obţine o mai bună absorbţie a fondurilor europene. mai bună absorbţie a fondurilor europene. Andreea Paul (Vass) a explicat pentru romanialibera.ro care au fost acestea şi ce impact au avut.
„Aş împărţi intervenţiile Guvernului din ultimii doi ani pentru mai bună absorbţie a fondurilor europene în două categorii. Prima se referă la acordarea unor facilităţi financiare pentru beneficiari, precum: dublarea cotei maxime de prefinanţare, de la 15 la 30% din valoarea eligibilă a contractului de finanţare; acordarea de prefinanţare şi beneficiarilor privaţi care intră sub incidenţa ajutorului de stat, de până la 35% din valoarea grantului; flexibilizarea criteriului de eligibilitate a solicitanţilor privind lipsa datoriilor la bugetele publice; introducerea posibilităţii de a gaja/ipoteca active relevante pentru proiect; introducerea opţiunii, pentru beneficiarii privaţi, de deschidere a conturilor de proiect şi la bănci comerciale, nu numai la Trezoreria Statului; eliminarea obligaţiei pentru microîntreprinderi de a asigura co-finanţarea proiectelor europene sub forma contribuţiei proprii la cheltuielile eligibile (în cadrul POR); asigurarea resurselor financiare pentru beneficiarii instituţii ale administraţiei publice centrale prin alocarea, prin bugetul de stat, a valorii integrale a proiectelor; aprobarea Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească; sau accelerarea procedurilor de licitare, prin repetatele modificari ale legislaţiei privind achiziţiile.
Cea de-a doua categorie se referă la simplificarea ghidurilor pentru solicitanţi, prin care: s-a renunţat la solicitarea unor documente la momentul depunerii proiectului; s-au înlocuit unele documente cu declaraţii pe propria răspundere a solicitantului; s-au acceptat copiile „conform cu originalul”, în locul copiilor legalizate; s-a renunţat la solicitarea depunerii unui „Rezumat al proiectului”; se clarifică lista documentelor solicitate beneficiarului în momentul semnării contractului de finanţare şi se detaliază obligaţiile beneficiarului după semnarea contractului.
Mai sunt însă atâtea de făcut în zona operaţională administrativă,” explică consilierul premierului.
Ritmul de absorbtie s-a înteţit
„Autoritatea de Coordonare a Fondurilor Structurale a fost subordonată direct Primului Ministru, astfel fiind adusă la rang de prioritate zero absorbţia fondurilor europene. Prin acordarea de facilităţi semnificative financiare pentru beneficiari, prin armonizarea si simplificarea ghidurilor, prin diminuarea masivă a barierelor birocratice şi a excesului de zel funcţionăresc, am înteţit semnificativ ritmul de absorbţie a fondurilor structurale. De altfel, valoarea contractelor de finanţare semnate până în prezent cu beneficiarii depăşeşte alocările Romaniei din primii patru ani. În schimb, plăţile efective către beneficiari reprezentau la sfârşitul lunii martie 2011 abia 11% din alocarea totală a perioadei 2007-2013 şi 25% din alocarea aferentă anilor 2007 – 2010. Încurajator este că în primele trei luni ale anului 2011 plăţile către beneficiari au crescut cu aproape o treime faţă de plăţile totale efectuate până la finalul anului 2010.”
Pe de altă parte, consilierul premierului spune că statul român a alocat 6,5% din bugetul alocat pentru 2011 pentru investiţiile publice, si o mare parte din acestea au loc cu sprijinul fondurilor europene. Noua alocare bugetară va asigura banii necesari pentru aceste investiţii de un grad semnificativ mai bun de absorbţie a fondurilor europene.
2011, anul relansării economice pe câţiva piloni centrali
Andreea Paul (Vass) crede că „2007 este anul aderării la UE şi al spargerii coaliţiei de guvernare; 2008 este anul letargiei complete post-aderare, al creşterii excesive a datoriilor şi al proastei gestiuni economice care au aruncat România complet nepregatită în criza; 2009 este anul creării şi acreditării instituţiilor pentru absorbţia fondurilor europene, al căderii economice şi al ajustărilor private brutale; 2010 este anul poliţelor de asigurare pe care românii le-au plătit pentru binele propriu, anul diminuării datoriilor, al aprobării proiectelor, al semnării contractelor şi al accelerării absorbţiei fondurilor; 2011 este anul relansării economice pe câţiva piloni centrali: investiţii, munca şi bani europeni în buzunarul beneficiarilor, pe scurt prin continuarea igienizării economiei şi prin creşterea competitivităţii”.
