Un raport prezentat astăzi în Parlamentul European arată că România şi Bulgaria îndeplinesc condiţiile tehnice de aderare la spaţiul Schengen, la un nivel „satisfăcător” sau „bun”. Totuşi, nu acest for are ultimul cuvânt de spus în privinţa României, ci Consiliul European. Aici, fiecare stat membru UE trebuie să fie de acord cu intrarea în Schengen a României. Ţări ca Franţa sau Olanda şi-au exprimat deja rezervele şi au propus chiar modificarea din mers a criteriilor de aderare.
Europarlamentarul portughez Carlos Coelho, raportorul european pentru aderarea României şi Bulgariei, scrie în raportul pe care l-a prezentat astăzi în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European, că în prezent nu mai există obstacole în calea integrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.
„Raportorul conchide că, deşi persistă anumite aspecte care vor trebui să facă obiectul unei raportări regulate şi al unei monitorizări, la un moment dat în viitor, acestea nu constituie un obstacol în calea aderării depline a acestor două state membre. (…) În acest stadiu, atât România, cât şi Bulgaria au dovedit că sunt suficient de pregătite să aplice în mod satisfăcător dispoziţiile acquis-ului Schengen”, scrie Carlos Coelho în raportul său.
Comisia de specialitate a Parlamentului Europen ar urma să voteze acest raport, prezentat astăzi la Bruxelles, abia pe 2 mai. Plenul Parlamentului ar urma să supună rezoluţia la vot pe 4 iunie. Abia atunci, dacă este aprobat, actul intră pe masa de lucru a Consiliului European, care urmează să aibă ultimul cuvânt în privinţa aderării la Schengen a României.
România şi-a îndeplinit obligaţiile cu privire la aderarea în spaţiul Schengen. Raportul menţionează că „funcţiile SIS şi SIRENE au fost corect activate, în conformitate cu acquis-ul Schengen aplicabil. Echipamentele şi instalaţiile utilizate pentru N.SIS şi SIRENE au fost considerate de ultimă oră„. SIS este Sistemul de Informaţii Schengen, iar SIRENE înseamnă Supplementary Information Request at the National Entry (Cererea de Informaţii Suplimentare la Intrarea în Ţară), două sisteme informatizate care iau practic locul controlului la frontieră şi racordează toate statele membre la o bază comună de date privind infracţionalitatea, interdicţiile sau mandatele de arestare, spre exemplu.
Raportul mai menţionează acordurile bilaterale privind cooperarea poliţienească cu Ungaria şi cu Bulgaria drept o condiţie îndeplinită de România. La frontierele terestre, lucrurile par că nu au stat excelent, România primind calificativul „suficient”. „S-au constatat un bun nivel al controalelor la frontiere şi o abordare tactică şi operaţională profesionistă, în ansamblu, în ceea ce priveşte supravegherea frontierelor. Infrastructura disponibilă şi nivelul de încadrare cu personal pe teren au fost apreciate drept suficiente. Deficienţele minore constatate au fost abordate în mod adecvat în cadrul procesului de urmărire, iar recomandările formulate au fost, în mare parte, puse în practică (executarea controalelor la frontiere, disponibilitatea echipamentelor în prima şi a doua linie, creşterea numărului de inspecţii inopinate ca mijloc de combatere a corupţiei).
Securizarea frontierelor maritime şi a celor aeriene a fost calificată drept bună sausatisfăcătoare, raportul arătând că a fost nevoie de vizite repetate, dar că neregulile au fost remediate.
În ciuda tonului optimist al raportului, expertul a exprimat şi îngrijorări, în special în privinţa Bulgariei, cu care România trebuie să intre la pachet în Schengen. „Cu toate acestea, ar trebui să se ţină seama de faptul că zona Bulgaria-Turcia-Grecia este una dintre cele mai sensibile de la frontierele externe ale UE în ceea ce priveşte migraţia ilegală. Din acest motiv, Bulgaria trebuie să adopte anumite măsuri suplimentare, (…) pentru a putea face faţă unei eventuale creşteri importante a presiunii exercitate de fluxurile de migraţie”, scrie Coelho.
Ultimul paragraf al raportului dezbătut astăzi la Bruxelles reprezintă de fapt chiar miezul problemei, explicând indirect de ce se tem unele state UE să primească România şi Bulgaria în spaţiul Schengen. „Este esenţial să se aibă în vedere faptul că eliminarea controalelor la frontierele interne necesită un nivel ridicat de încredere reciprocă între statele membre în ceea ce priveşte existenţa unor controale eficace la frontierele externe”, scrie Carlos Coelho, pentru că „securitatea spaţiului Schengen depinde de stricteţea şi eficacitatea cu care fiecare stat membru efectuează controale la frontierele sale externe„.
Ţări cu un cuvânt greu de spus în Consiliul European, precum Franţa sau Olanda, nu sunt convinse însă că România şi Bulgaria ar face faţă la acest sistem descris de Coelho. Cele două state au propus modificarea criteriilor de aderare la Schengen, dorind să adauge nivelul corupţiei şi al combaterii crimei organizate din ţările candidate pe lista de condiţionalităţi pentru Schengen. România şi Bulgaria au reacţionat vehement, preşedintele Traian Băsescu spunând chiar că un astfel de gest ar fi „ilegal”. Propunerea celor două state nu a fost privită cu ochi buni nici de Comisia Europeană, care nu ar putea justifica schimbarea regulilor în timpul jocului. Totuşi, dezbaterea în Consiliul European, unde fiecare stat UE poate să propună amendamente la aderarea României la Schengen, nu pare că va fi o unanimitate uşor de obţinut.
