„Am voie să intru în acest magazin sau nu?” De câte ori nu v-aţi pus această întrebare când aţi trecut pe lângă un concept-store amplasat într-o vilă din centrul Bucureştiului? Odată deschisă uşa, ni se aşterne la picioare un tărâm al luxului şi al brandurilor de top.
Aceste magazine sunt amplasate în vile interbelice, reamenajate sau renovate cu sume exorbitante, pentru care se plătesc chirii mari, evident în zone de top ale Capitalei, precum Dorobanţi, Piaţa Romană sau Piaţa Unirii.
Într-un concept-store ai timp să contempli
Un concept-store este un magazin lifestyle cu o temă bine aleasă. Are specificul unui boutique, dar oferă şi culoarea unui showroom de lux. O particularitate a unui astfel de magazin este că produsele sunt puse în evidenţă în context, într-un interior de casă (pentru produsele home&deco, de exemplu). Aici poate fi servit ceaiul, iar zonele de relaxare sunt nelipsite. Anul trecut, în toamnă, s-a deschis magazinul mono-brand Moschino, pe Calea Dorobanţilor 181, amplasat într-o vilă pe care o putem numi modernist-interbelică.
Am aruncat o privire de ansamblu înainte de a păşi în interiorul acestui fascinant concept-store, iar impresia lăsată a fost aceea a unui stil inovator minimalist, exact cum văzusem prin una din marile capitale ale Europei. Magazinul are o suprafaţă de 180 mp, împărţiţi în două etaje. Este atrăgător, dar în acelaşi timp oferă un aer riguros, iar un ochi specializat în industria luxului şi-ar da totuşi seama că investiţia este mult mai mică decât în cazul altor branduri. Cu toate astea, primul concept-store Moschino din Bucureşti constituie o pată de culoare şi încă un semn că se poate face shopping cu atitudine, pentru că într-un magazin ca acesta, amenajat într-o vilă luxoasă din Dorobanţi, şi vânzătoarele parcă sunt altfel educate… Ele ştiu că lipsa de tact poate avea efecte negative în relaţiile cu vizitatorii sau cumpărătorii. Important este că într-un astfel de magazin ai timp să contempli, chiar să meditezi la produsele expuse mâncând o tabletă de ciocolată sau servind un ceai oferit „din partea casei”. Iată un motiv pentru care putem spune că magazinele concept sunt din ce în ce mai apreciate, pentru că oferă servicii pe care magazinele convenţionale nu le au.
Nu avem comerţ stradal consacrat în retail de lux
E un fapt deja ştiut. În România piaţa nu este încă foarte des¬chisă pentru concept-store precum în ţările dezvoltate din Vest. Cu toate astea, potenţialii clienţi sunt în creştere. Majoritatea magazinelor de lux, concept, se bazează pe notorietatea proprietarilor, care fac parte din lumea modei sau a show-bizului. Mulţi dintre designerii foarte cunoscuţi au ales să îşi pună în evidenţă produsele într-un interior real de casă, prin renovare de vile vechi amplasate, evident, în cartiere din buricul Bucureştiului. Un astfel de concept-store care mi-a atras atenţia este Idelier, deschis într-o vilă interbelică, dedicat designului vestimentar şi nu numai. Există aici şi o cafenea, iar printre protagoniştii care au participat la renovare şi decorare se numără designerii Silvia Şerban şi Dinu Bodiciu. Idelier este un loc unde într-adevăr concept-store-ul de casă se completează cu cel de lifestyle (bijuterii, artă, etc.).
Problema este că retail-ul românesc nu are comerţ stradal de tipul celui care se regăseşte în toate metropolele occidentale, dar şi în oraşele turistice din Europa Centrală şi de Est. „ Excepţii, însă la o scară mai mică, sunt centrul pietonal al Sibiului şi Braşov, cu Bulevardul Revoluţiei şi Piaţa Sfatului. Pentru o zonă tradiţională de retail stradal ar trebui să existe un flux constant de trafic pietonal. Un model ideal de retail e o replică a unui mall, prin diversitatea posibilităţilor de entertainment, însă vine în plus cu un aer cald, autentic, dat de specificul zonei, arhitectură, tradiţie etc. Bucureştiul este deficitar la acest capitol pentru că nici Calea Victoriei, nici Bălcescu nu s-au consacrat încă drept artere de retail. Spaţiile stradale sunt potrivite pentru operatorii care îşi doresc diferenţiere şi exclusivism şi nu depind de traficul şi promovarea centrului comercial, cum ar fi mall-ul. De aceea arterele de retail se potrivesc cel mai bine concept-store-urilor, care au o clientelă de nişă, puternic localizată, şi magazinelor mari, cum sunt flagship-store, ale unor branduri de notorietate. Alte avantaje pe care le mai prezintă un magazin stradal ţin de flexibi¬litatea mai mare a condiţiilor contractuale (durata de închiriere, garanţii), dar şi de lipsa unor constrângeri ce pot varia de la mixul de produse comercializate, până la orarul de funcţionare”, a declarat Răzvan Sin, Head of Retail Department DTZ Echinox.
Şi retail-ul de lux home &deco aduce în prim-plan concept- store-uri, iar opţiunea unei vile într-un cartier de lux este normală, mai ales că iniţiatorii sunt designeri care îşi pot amenaja magazinul conform concepţiei proprii. Astfel de concept-store-uri sunt în Dorobanţi (capitale): Intro, Iconique, British Gallery (al doilea British Gallery s-a deschis la Ploieşti, pe acelaşi tipic), Roma 62, iar în alte zone: D-Gallery (Kogălniceanu), La Maison (Dacia) etc.
„Ideea noastră este să prezentăm un spaţiu clasic autentic, cu un decor luxos, integral din lemn, luând astfel naştere un concept-store pe boaserie. Acesta se potriveşte bine în case clasice şi în acest scop am închiriat pe termen foarte lung o vilă, în cel mai select cartier. Pentru ambianţă am creat şeminee pe bază de lemn în interior. Vom folosi în amenajare şi ceşcuţe de porţelan, dar şi accesorii vestimentare care rimează cu astfel de interioare, de exemplu halate de casă”, povesteşte designerul Masha Verhoot, care, împreună cu Tania Cărăruş, a iniţiat proiectul Roma 62.
Chiria este dictată de piaţă
Cu siguranţă mulţi se întreabă cum supravieţuiesc aceste magazine într-un mediu economic care se mişcă atât de greoi. Cum reuşesc să-şi plătească chiriile spaţiilor în care activează? Ei bine, concept-store-urile au o strategie fundamentată pe finalizare şi servicii croite pe nevoile şi cerinţele clienţilor. S-au concentrat până în prezent pe zona Dorobanţi, pe bulevarde şi pe străduţe adiacente, unde se găsesc 6-7 astfel de boutique-uri şi în Mall Băneasa, care găzduieşte alte 5. Un nucleu foarte bun pentru dezvoltarea acestui tip de comerţ este centrul vechi al Capitalei, care atrage un trafic semnifivativ de clienţi. Cât despre chirii, acestea sunt dictate de piaţă. În cazul unei locaţii stradale de tip „prime”, de aproximativ 100 mp (bulevard principal, vizibilitate foarte bună, vitrină generoasă, trafic pietonal crescut, apropiere de mijloace de transport în comun), chiria variază între 48 şi 50 de euro mp plus TVA. „Chiria este similară şi în cazul unei unităţi premium, în cadrul unui centru comercial de 100 mp (parter, coridor principal, configurare bună a spaţiului). În 2010 a continuat trendul lansat în 2009, prelungindu-se astfel reducerile deja acordate în 2009. În funcţie de tipul dezvoltării (galerie comercială, centru comercial, oraş, amploare geografică), acestea au variat între 25 şi 30%”, a declarat Răzvan Sin.
