România ar putea să iasă deja din recesiune, a declarat într-un interviu pentru romanialibera.ro Andreea Paul (Vass) , consilier de stat al premierului Emil Boc. Ea atrage însă atenţia asupra capcanei optimismului excesiv de intrare într-o perioada de creştere economică lentă. Consiliera premierului consideră că România a trecut la un model economic bazat pe investiţii, pe producţie, pe export şi pe absorbţie a fondurilor europene.
Reprezentatul FMI Jeffrey Franks a declarat recent că România va ieşi din recesiune la finele lunii martie. Care este varianta guvernului în ce priveşte ieşirea din recesiune a României?
Din punct de vedere formal şi oficial, ieşirea unei economii din recesiune presupune două trimestre consecutive de creştere economică pozitivă. Suntem optimişti că într-adevăr la sfârşitul lunii martie am putut declara oficial că România a ieşit din recesiune. Însă nu pic uşor în capcana optimismului excesiv, pentru că viteza este extrem de lentă de reluare a creşterii economice, vorbim de 0,1-0,2 procente de creştere economică trimestrială. Aşadar România trebuie în mod obligatoriu să evite capcana intrării într-o perioada de creştere economică lentă. Strategia noastră este de a intra într-o perioadă de creştere economică dinamică şi ridicată pentru a recupera decalajele mari de standard de viaţă faţă de Europa. După doi ani de reforme radicale în domeniile cheie – piaţa muncii, salarii, pensii, administraţie publică şi capacitate administrativă, educaţie, sănătate, simplificări fiscale, informatizare -, de ajustări bugetare severe, intrăm într-o perioadă de expansiune economică care nu poate fi temeinică fără productivitate şi competitivitate.
Cum am putea sa creştem nivelul competitivităţii?
Din acest punct de vedere lucrurile stau destul de clar. Marea bătălie pe care a avut-o de dus acest guvern şi pe care a câştigat-o a fost transformarea unui model de dezvoltare bazat pe consum şi pe preţuri speculative, într-un model economic bazat pe investiţii, pe producţie, pe export şi pe absorbţie a fondurilor europene. Drumul de la ineficienţă la performanţă economică nu este uşor şi presupune costuri sociale şi, implicit, politice. Cum se reflectă în buzunarul românilor acest mecanism de transformare a paradigmei de dezvoltare economică?
În 2008 înaintea declanşării crizei observam un decalaj foarte mare între salariul mediu din administraţia publică şi salariul de la privat , evident primul era net superior. În anul 2010 s-a operat o corecţie în diferenţa salarială şi s-a ajuns la un echilibru, după care în anul 2011 salariul din administraţia publică este inferior celui din mediul privat. Acest an 2010 este un an de inflexiune care marchează schimbarea acestui model de dezvoltare economică şi transformă un stat anacronic, ineficient, risipitor, într-unul mult mai prudent fiscal, într-unul care îşi optimizează cheltuielile, într-unul care diminuează la maximum posibil risipa din fiecare capitol de cheltuială bugetară, Într-un stat în care doreşte să furnizeze cetăţenilor săi servicii sociale şi publice cu costuri cât mai mici posibile. Asta înseamnă debirocratizare, înseamnă aparatură şi proceduri birocratice mai puţine.
Grafic: Câştigul salarial mediu brut
În mediul privat vorbim despre un nivel record al exporturilor în România. Exporturile din 2010 sunt la cel mai înalt nivel din istoria României, de altfel şi dinamica de creştere este la unul din cele mai ridicate niveluri din ultimii 20 de ani, excepţii fac doar anii 94 şi 95. În egală măsură veniturile colectate în PIB, adică veniturile publice sunt din nou la un nivel record de 33% din PIB. Ceea ce reclamă nu doar creşterea TVA sau a accizelor, ci şi o mai bună colectare din perspectiva diminuării evaziunii fiscale – aici ar fi încă foarte multă treabă de făcut respectiv. Dar un lucru rămâne cert: atât revigorarea activităţii economice cât şi îmbunătăţirea gradului de colectare prin diminuarea evaziunii fiscale îşi arată efectele în acest venit record de bani încasaţi la bugetul public.
Totodată este surprinzătoare dinamica producţiei industriale cu 12% în ianuarie 2011, şi nu doar producţia industrială ca atare, ci şi a comenzilor noi în industrie cu 41% care îţi dau semnalul încrederii mediului de afaceri şi a sistemului bancar în perspectiva viitoare de dezvoltare economică a României.
Fondurile europene absorbite efectiv de România depăşesc 2,1 miliarde euro la sfârşitul lunii martie a acestui an, adică peste 10% din fondurile alocate pentru 2007-2013, dar de 14 ori mai mari decât sumele înregistrate la sfârşitul anului 2008. Am recuperat bună parte din primii doi ani pierduţi. Contractele semnate până în prezent depăşesc 11 miliarde euro, adică mult peste sumele alocate României pentru anii 2007 – 2010. Proiectele mari de infrastructură şi de mediu, nu demult semnate, sunt incluse tot aici.
Da, pe scurt România s-a transformat dintr-o economie bazată prioritar pe consum şi preţuri speculative la un model economic bazat pe investiţii, pe producţie, pe export şi pe absorbţie a fondurilor europene.
Despre ancheta vămilor şi ANAF
Legat de ancheta vămilor şi ANAF nu pot decât să subliniez din nou că nu mi se par corecte două chestiuni: generalizările forţate şi încercarea de minimalizare a semnificaţiei acţiunii întreprinse. Mai întâi de toate, nu toţi lucrătorii din vamă şi de la ANAF sunt corupţi. Mulţi sunt cei care şi-au făcut şi îşi fac treabă foarte bine. În al doilea rând, e foarte important că se anchetează, că se iau măsuri, că există voinţă politică pentru lupta împotriva corupţiei, indiferent de apartenenţa vinovaţilor. Mai sunt atâtea lucruri de făcut! Mai bine însă să fii un optimist care se înşeală, uneori, decât un veşnic pesimist.
Despre conturile românilor din Elveţia
Am croit şi am pus bazele impozitării veniturilor din sursele nedeclarate, măsura ce a intrat în vigoare abia la începutul acestui an. Nu de importanţa mai mică este şi faptul că ANAF a primit de la autorităţile fiscale elveţiene 80 de mii de informări cu privire la venituri realizate şi conturile persoanelor fizice române. Verificările sunt în plin proces de derulare, iar dacă ele nu sunt declarate fiscal şi în România, vor plăti cu vârf şi indesat.
Despre încasările la bugetul de stat
Încasările la buget au crescut semnificativ în primele două luni ale anului 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010, ceea ce nu s-ar fi putut realiza fără îmbunătăţirea activităţii economice şi a colectării de către ANAF, dar şi a majorărilor de TVA şi accize:
– Veniturile fiscale, cele direct condiţionate de activitatea economică, s-au majorat cu 12%, în condiţiile unei inflaţii pe primele doua luni de 7%; ceea ce înseamnă o creştere reală de 4,7%.
– Încasările din TVA, expresie a evoluţiei comerţului de bunuri şi servicii, au fost cu 33,5% mai mari.
– Încasările din accize au fost cu 12% peste încasările din primele două luni 2010.
– Încasările cumulate din TVA şi accize, care reprezintă circa 10% din PIB s-au majorat cu 27%; din aceasta creştere 5% provine din mai buna colectare şi din creşterea volumului de activitate, iar 21% din majorările de TVA şi accize.
Guvernul a impulsionat rambursările de TVA ca măsură de corecţie a conduitei statului în relaţie cu contribuabilul şi pentru sprijinirea mediului de afaceri, în sensul că am făcut un sistem centralizat prin care cel mai vechi decont se plăteşte primul. La sfârşitul anului 2008 statul avea datorii către mediul privat, prin ANAF, de 3,3 miliarde lei. Prin implementarea acestui sistem avem la 28 februarie 2011 o restanţă de 1,5 miliarde lei. Am introdus rambursarea automată de TVA între 5.000 şi 10.000 de lei, ceea ce a susţinut companiile mici din mediul privat. Acestea primesc automat TVA-ul rambursat şi în următorii doi ani se fac controalele necesare.
În anul 2009, ca măsură de combatere a evaziunii fiscale am retras codul de TVA din sistemul european VIES la peste 86.000 de societăţi comerciale, care aveau un comportament fiscal inadecvat; adică nu depuneau declaraţii fiscale sau aveau sedii fictive. Măsura a contribuit la disciplinarea agenţilor economici care fac tranzacţii intracomunitare. Am dublat această măsură în anul 2010, prin OUG 54, când am introdus registrul operatorilor intracomunicari unde avem evidenţa tuturor firmelor care fac tranzacţii intracomuinitare. Frauda mare din TVA venea tocmai din acest segment, cum e de pildă cazul comerţului cu zahăr, ulei, făină, grâu, carne s.a.m.d.
Instituţiile statului trebuie să-şi facă bine treaba. Există o uriaşă voinţă politică. La mijlocul anului trecut am aprobat ordonanţa de urgenţă mai sus amintită, OUG 54 din 2010, care adaugă şi alte instrumente de luptă antifraudă fiscală. Rezultatele nu au întârziat deloc să se arate.
TVA încasat a crescut cu aproximativ 5 miliarde lei în perioada august – decembrie 2010, faţă de aceeaşi perioadă din anul 2009. Evident că această creştere se datorează şi creşterii cotei TVA. Alături de încasările suplimentare de 3,8 miliarde lei ca urmare a majorării cotei, 1,2 miliarde lei provin din mai buna colectare şi din diminuarea evaziunii pe TVA. Alte 631 milioane lei au fost stabiliţi ca TVA datorat pe tranzacţiile imobiliare ale persoanelor fizice, din care s-au încasat vreo 75 milioane lei până acum.
Tot în semestrul al doilea al anului trecut am încasat accize cu peste 2,8 miliarde lei mai mult decât în semestrul al doilea al anului precedent. 0,15 miliarde lei provin din modificarea cotelor de accize şi restul de 2,65 miliarde lei, adică 0,52% din PIB, este urmarea directă a aplicării ordonanţei de combatere a evaziunii fiscale.
