La Ţăndărică a avut loc premiera unei noi dramatizări după celebra poveste a lui Lewis Caroll. Poate e prea „cuminte”, dar asta nu e nici o surpriză, căci inovaţia în teatrul de copii e demult un „tabu”. Dar, asta nu înseamnă că nu merită să îi duceţi pe prichindei la acest spectacol. Puţin dezamăgiţi vor fi probabil doar fanii (adulţi) ai cărţii lui Caroll.
Nu prea înţeleg de ce atât timp cât există destul material în opera iniţială, realizatorii adaptărilor scenice sau ai ecranizărilor simt nevoia să inventeze personaje şi acţiuni care nu au legătură cu opera iniţială.Desigur, e dreptul fiecărui artist să facă ce vrea. Dar atunci poate ar trebui ca opera lor să poarte alt titlu, sau măcar să fie trecut pe afiş ceva de genul „adaptare liberă după…”. Fenomenul e cu atât mai periculos cu cât chestia aia clasică cu „ai citit cartea?”, „nu, dar am văzut filmul/piesa” e din ce în ce mai generalizată. Şi dacă, de exemplu, cei care au văzut „Alice în Ţara Minunilor” în regia lui Tim Burton rămân cu impresia că aia e povestea lui Caroll, e o problemă. Pentru că, vrând-nevrând, artistul trebuie să îşi asume şi rolul de „educator”.
Filmul lansat anul trecut, cu Johnny Deep în rolul Pălărierului, a avut parte de proteste şi boicoturi. Şi nu mă refer la cel iniţiat de compania distribuitoare, nemulţumită de faptul că DVD-ul a fost lansat pe piaţă la prea puţin timp după premiera din cinematografe. E vorba de cei care au cerut interzicerea filmului în cinematografele britanice pentru simplul motiv că producţia, intitulată „Alice în Ţara Minunilor”, are prea puţină legătură cu povestea cu acelaşi nume a lui Lewis Caroll. Ba e total altceva, chiar dacă păstrează personaje şi motive din „Aventurile lui Alice în Ţara Minunilor” şi „Prin oglindă”, continuarea de la „Alice…”. Cu scene preluate parcă din banale filme „de acţiune”, producţia pare mai degrabă inspirată dintr-un joc pentru calculator decât din cartea englezului. Jocul de calculator a apărut după aia. Apoi au apărut şi ceva premii. Între ele şi unul cu care sigur că „s-ar mândri” orice ecranizare după „Alice…”: premiul pentru „cea mai bună luptă”. La „Teen Awards”.
Noul spectacol al teatrului Ţăndărică e ceva mai fidel cărţii. Totuşi, şi acolo apar lebede şi fluturi care nu sunt în cartea lui Caroll. Şi nu susţin că ar fi trebuit să fie o dramatizare fidelă, mai ales că volumul nu este chiar foarte ofertant din punct de vedere dramaturgic. Şi nici un roman uşor de dramatizat.
Nici nu există vreo logică a poveştii. Singurul lucru logic este că totul e un vis. Şi visele sunt oricum, numai logice nu. Dar nu prea înţeleg, de exemplu, de ce rolul povestitorului a trebuit să fie preluat de un fluture, atât timp cât există în roman o sumedenie de personaje interesante, care ar fi putut fi învestite cu această „ocupaţie”. Ce să mai vorbim de „fluturetă”, adică vehiculul care o poartă pe fetiţă în această ţară a minunilor ? Nu zic că invenţia e rea, dar e din altă parte.
Alice Barb – al cărei prenume e inspirat tocmai de cartea lui Caroll, după cum mărturiseşte în interviurile pe care le-a dat în legătură cu acest spectacol – adaugă teme şi poveşti pentru ca istoria să fie ceva mai clară pentru copii. Iar „Aventurile lui Alice…” nu e o chiar o carte pentru copii, chiar dacă are personaje „de poveste”. Spectacolul explică de ce unuia i se zice „pălărierul nebun”, altuia „iepure de martie”, lungeşte şi dă un sens poveştii „falsei broaşte ţestoase”. Face din Iepurele Alb un personaj cu potenţial comic chiar şi pentru cei de numai doi ani. Face ca peripeţiile fetiţei să se întâmple pe o perioadă lungă, de un an, însoţite şi de „Anotimpurile” lui Vivaldi.
Dar faptul că regele, regina şi suita sunt regele, regina şi valeţii dintr-un pachet de cărţi de joc aproape că nu e băgat în seamă. Şi e prima prelucrare după Alice pe care o văd, în care Pisica Chesire nu prea are farmec.
Alice în ţara minunilor
1h 10min.
regia: Alice Barb.
cu: Alina Teianu, Ioana Chelaru, Ilona Hrestic,
Geo Dinescu, Gabriel Apostol, Ioan Brancu,
Viorel Ionescu.
preţ: 10,5 lei (copii), 12,5 lei (adulţi).
Teatrul Ţăndărică
