Procurorii nu vor mai putea ancheta oportunitatea emiterii unor acte normative iar persoanele condamnate penal care s-au reabilitat vor putea face parte din Guvern, potrivit noului Cod Administrativ. Liviu Dragnea va fi reabilitat în 2023.
Aprecierea necesității și oportunitatea emiterii actelor administrative aparține exclusiv membrilor Guvernului și nu pot face obiectul controlului altor autorități, potrivit proiectului Codului Administrativ elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale, condus de Sevil Shhaideh. Prevederea este introdusă în condițiile în care, de-a lungul timpului, procurorii au încercat să ancheteze mai mulți demnitari pentru emiterea unor ordonanțe de urgență sau hotărâri de guvern. Printre aceștia s-au numărat foști miniștri precum Adriean Videanu, Varujan Vosganian sau Daniel Chițoiu. Recent, DNA a anchetat și emiterea ordonanței 13 de către Guvernul Grindeanu.
Ulterior, CCR a decis că DNA nu avea competența de a ancheta emiterea ordonanței. ”Curtea reţine că aprecierea oportunităţii adoptării unei ordonanţe de urgenţă, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat”, au explicat judecătorii CCR.
Președintele Klaus Iohannis a fost de acord cu schimbarea fostului premier Sorin Grindeanu. În acest sens a existat o înțelegere cu președintele PSD, Liviu Dragnea, prin care șeful statului a acceptat să nu pună bețe-n roate acestui proces, au declarat “României libere“ surse din mediul politic.
Răspunderea, pasată funcționarilor
Însă, proiectul Codului Administrativ merge mai departe, limitând și mai mult marja de acțiune a procurorilor prin pasarea răspunderii către subordonații miniștrilor. Membrii Guvernului, prin semnare, învestesc cu formulă de autoritate executarea actelor administrative emise în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege. Întocmirea rapoartelor prevăzute de lege, contrasemnarea sau avizarea pentru legalitate și semnarea documentelor de fundamentare angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a semnatarilor, în cazul încălcării legii, în raport cu atribuțiile specifice.
Mai explicit, potrivit articolului următor, actele administrative angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, ”a personalului care, cu încălcarea prevederilor legale, fundamentează din punct de vedere tehnic și al legalității emiterea sau adoptarea lor sau contrasemnează ori avizează, după caz, pentru legalitate aceste acte”. Mai mult, aplicarea actelor nu poate fi stopată chiar dacă nu s-au respectat toate procedurile. Toate actele administrative emise fără a fi fundamentate, semnate, contrasemnate ori avizate din punct de vedere tehnic sau al legalității ”produc efecte juridice depline”.
Fiul lui Liviu Dragnea, Ștefan-Valentin, deținător la vedere de fermă de porci, a declanșat un scandal național după ce Guvernul Grindeanu a decis să acorde subvenții pentru creșterea suinelor.
Practic, subordonații miniștrilor vor fi puși în situația de a-și asuma răspunderea. Refuzul funcționarilor de a semna, respectiv de a contrasemna ori aviza actul administrativ, precum şi eventualele obiecţii cu privire la legalitate, se fac în scris și se înregistrează într-un registru special. Persoanele care refuză să semneze ori să avizeze sau care prezintă obiecţii cu privire la legalitate, fără indicarea temeiului legal, răspund administrativ, civil sau penal, după caz, în condiţiile legii.
Dacă va fi aprobat de Guvern, Codul Administrativ urmează să fie trimis Parlamentului care poate opera modificări.
Ce se întâmplă cu Liviu Dragnea
Persoanele care au fost condamnate penal vor putea face parte din Guvern, în cazul în care a survenit reabilitarea, mai stabilește Codul Administrativ. Practic, Guvernul vrea să modifice legea de organizare a Guvernului (90/2001), care le interzice celor condamnați penal să ocupe funcții în Executiv. Noul proiect păstrează interdicția dar vine cu o adăugire crucială ”cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea”.
Liviu Dragnea nu are nici o legătură oficială cu Tel Drum, faimoasa firmă teleormăneană care a încasat jumătate de miliard de euro de la stat.
Guvernul are o acoperire juridică pentru a opera o astfel de modificare, după o decizie a Curții Constituționale (CCR), luată în urma unei sesizări a Avocatului Poporului, Victor Ciorbea. CCR a respins ca inadmisibilă sesizarea lui Ciorbea, pe motiv că reglementarea subiectului ține de competența Parlamentului. Însă, CCR a adăugat că sintagma referitoare la condamnarea penală încetează să mai constituie o interdicţie pentru a face parte din Guvern în cazul reabilitării, dezincriminării sau amnistiei.
Contestația lui Victor Ciorbea a fost depusă la începutul anului 2017 ca urmare a faptului că președintele PSD, Liviu Dragnea, nu a putut să ocupe funcția de premier. El a fost condamnat, în 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare și a primit un termen de patru ani de încercare, în dosarul fruadării Referendumului din 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Potrivit Codului Penal, pot exista două tipuri de reabilitări – de drept și judecătorească.
”Reabilitarea are loc de drept în cazul condamnării la pedeapsa amenzii, la pedeapsa închisorii care nu depășește 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvarșit o alta infracțiune”, prevede Codul Penal. Avocatul Lucian Bolcaș susține că acest lucru înseamnă că reabilitarea lui Liviu Dragnea va interveni în anul 2023.
Liderul PSD a anunțat un alt salariu minim decât cel din programul de guvernare, deși este cel care a dat undă verde pentru document. Acesta are la activ numeroase contraziceri ale propriilor poziții, de fiecare dată acuzând o conspirație împotriva sa.
Explicațiile guvernanților
Ministerul Dezvoltării a trimis o serie de precizari privind aceste prevederi, în care afirmă ca au fost incluse în proiectul de Cod Administrativ al guvernului condus de Dacian Cioloș, pus în dezbatere pe 8 noiembrie 2016. Totuși, explicațiile ridică semne de întrebare. Proiectul Codului Administrativ apare pe site-ul Ministerului Dezvoltării, fiind datat 6 iulie 2017. O simplă comparație a celor două acte normative arată că proiectele nu sunt identice.
Astfel, articolele referitoare la răspunderea penală a miniștrilor nu se regăsesc în proiectul din 2016, inițiat de fapt de Vasile Dâncu, ministrul Dezvoltării de atunci. Articolele referitoare la persoanele condamnate penal care pot intra în guvern în urma reabilitării se regăsesc în proiectul din noiembrie 2016, dar coaliția PSD-ALDE nu era obligată să le păstreze. De altfel, în precizările Ministerului Dezvoltării se menționează că ”din necesitatea de a aduce claritate textului juridic din actuala Lege 90/2001, se propune prin proiectul Codului Administrativ corelarea condiției de a nu fi avut condamnări penale cu prevederile Codului Penal privind instituția reabilitării”. ”Conținutul proiectului de Cod administrativ, în schimb, nu a fost asumat de guvernul pe care l-am condus”, a precizat fostul premier Dacian Cioloş pe pagina sa de Facebook.
Procurorii DNA au extins urmărirea penală in rem, după dezvăluirile publicate de Rise Project, care arată legăturile dintre șeful PSD, Liviu Dragnea, și firma TelDrum.
Tudose, pe post de disident
”Pe masa premierului nu există niciun proiect de modificare a Legii 90/2001. Totul va fi transparent, aşa cum a şi promis la Bruxelles, la întâlnirea cu liderii europeni”, au declarat, pentru Mediafax, surse apropiate prim-ministrului Tudose.
Este de înțeles că Liviu Dragnea nu înțelege ce i se întâmplă în ultima vreme. Obișnuit, timp de două decenii, să aibă la picioare un județ întreg, cu toate instituțiile sale, de la administrația locală și financiară până la poliție, parchet și serviciile secrete locale, liderul PSD este șocat că toată puterea i se scurge printre degete.
