”Avem o diplomaţie cuminte şi plată, temătoare, corectă, dar irelevantă pe plan internaţional”, crede prof. dr. Valentin Naumescu, expert în relații internaționale, care a analizat activitatea MAE, la solicitarea ”României libere”.
Ce performanțe a avut diplomația românească în cele șase luni de când coaliția PSD-ALDE a preluat guvernarea? Cât de eficientă este activitatea Ministerului Afacerilor Externe (MAE), într-un context regional și global extrem de complicat și tensionat? Reușește România să speculeze oportunitățile în relațiile internaționale și să evite capcanele apărute?
Sunt câteva întrebări la care „România liberă” încearcă să răspundă prin intermediul unei analize, la care o contribuție importantă a avut, după cum spuneam, prof. dr. Valentin Naumescu, de la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității Babeș- Bolyai din Cluj-Napoca.
Analiza este structurată în jurul a 10 mari dosare de politică externă, pe care le considerăm relevante pentru această evaluare.
1. Creșterea profilului României ca stat membru al UE și NATO
Ce spune MAE
MAE susţine că profilul României de aliat NATO a crescut, s-a consolidat, iar țara noastră a contribuit la consolidarea organizației. ”România participă la consolidarea posturii de apărare și descurajare a NATO pe flancul estic, atât pe terito-riul național și în Marea Neagră, cât și în Polonia, găzduiește elemente ale sistemului NATO de apărare antirachetă, este unul dintre cei mai semnificativi contributori la misiunea din Afganistan și este coordonatoare a fondului voluntar în domeniul apărării cibernetice creat în beneficiul Ucrainei. Datorită deciziei de creștere a bugetului alocat Apărării la 2% din PIB, în 2017 (…) România a fost deseori evocată, ca un exemplu pozitiv în Alianţă şi de către state aliate”, -precizează MAE.
Ministerul subliniază şi faptul că profilul ţării noastre de stat membru al UE a crescut, România contribuind la consolidarea Uniunii. „În privința demersurilor în planul relaţiilor externe ale UE, Ministerul Afacerilor Externe s-a concentrat în mod deosebit pe implementarea Strategiei Globale de Politică Externă şi de Securitate a UE”, spune MAE. Alte teme prioritare pentru diplomaţia românească au fost „adoptarea strategiei pentru Siria, viitorul politicii externe și de securitate comune, cooperarea NATO-UE, implementarea Politicii de Vecinătate Revizuite, pregătirea Summit–ului Parteneriatului Estic din noiembrie 2017, continuarea extinderii şi păstrarea regiunii Balcanilor şi a Mării Negre în atenția Uniunii Europene”.
Ce spune expertul
„Am spus-o și cu alte ocazii, România a performat mult mai bine în NATO decât în UE, din tot felul de motive, de care nu avem timp și spațiu să ne ocupăm aici. Parțial, evaluarea se poate aplica și diplomației noastre pe linie securitară, militară și strategică, încununată de succes în ultimii 20 de ani, după lansarea Parteneriatului Strategic cu SUA, în comparație cu cea de la nivelul Uniunii Europene, unde am fost și am cam rămas codași, în orice caz, în «luptă» mare cu bulgarii pentru evitarea ultimei poziții.
Ca idee generală, avem o diplomaţie cuminte şi plată, temătoare, corectă, dar irelevantă pe plan internaţio-nal, al cărei obiectiv fundamental pare să fie să nu facă greşeli, cu preţul de a nu face nimic. Cu câteva excepţii notabile ale perioadei postcomuniste, pattern-ul diplomaţiei româneşti a fost şi a rămas modelul supravie-ţuitor «Lazăr Comănescu», bun la toate şi la nimic, «uns cu toate alifiile», cum zice românul, potrivit pentru crize şi pentru toate regimurile politice posibile, din 1967 încoace.
Dar, ca să fim corecți până la final, dificultățile noastre și lipsa relativă a performanțelor în cadrul UE, în comparație cu multe alte state membre, nu sunt cauzate numai de diplomația cu «platfus», ci în primul rând de numeroasele slăbiciuni ale politicii interne, economiei, administrației și justiției din România, pe care diplomații nu au întotdeauna mijloace credibile să le reflecte în culori mult mai vesele la Bruxelles decât sunt, în realitate, acasă.”
2. Aderarea la Spațiul Schengen
Ce spune MAE
Ministerul Afacerilor Externe menționează aderarea la Spațiul Schengen printre temele de importanţă directă pentru cetăţenii României, asupra cărora rămâne axat, dar nu detaliază evoluțiile concrete și eventualele progrese. MAE precizează însă că ”sunt depuse eforturi constante atât la Bruxelles, cât şi la Bucureşti (MAE şi ministerele de linie) în procesele de negociere. (…) Au fost utilizate contactele la nivel de preşedinte, premier şi ministru, cu omologi din Franţa şi Germania”.
Ce spune expertul
„Mai este nevoie de acordul politic al câtorva state vest-europene, care blochea-ză aderarea din 2011. Să vedem, de exemplu, ce poziție va avea la toamnă Olanda, țară în care nu s-a format încă noua coaliție de guvernare, în urma alegerilor din 15 martie, iar negocierile pentru majoritatea parlamentară se poartă între patru partide de orientări și cu programe diferite. După vizita recentă a președintelui Iohannis la Berlin, se pare că, dacă Angela Merkel va rămâne cancelar în urma alegerilor din 24 septembrie, Germania nu se va opune unei decizii favorabile României, spre sfârșitul anului. Rezistențe pot veni însă și din alte părți. MAE ar putea ajuta acum printr-o implicare mai energică, mai proaspătă, mai creativă și mai eficace a diplomației noastre, în special în capitalele unde avem probleme în acest dosar, în nordul și nord–vestul Uniunii Europene. Sper să nu apară probleme surprinzătoare chiar dinspre Paris, unde au început să se vehiculeze unele idei protecționiste referitoare la piața muncii, susținute în prima fază de președintele Macron. Chiar dacă acestea nu au legătură directă cu Acordul Schengen, astfel de abordări populiste pot anunța viitoare accente politice protecționiste ale noului executiv francez, obligat să «joace» într-un mediu politic tot mai ostil, cu partide extremiste de dreapta și de stânga, aflate în creștere în ultimii ani.”
3. Pregătirea pentru preluarea președinției Consiliului UE în semestrul I 2019
Ce spune MAE
Ministerul Afacerilor Externe nu ne-a oferit informaţii pe această temă.
Ce spune expertul
„Dacă PSD și-a schimbat ministrul Afacerilor Europene, după numai cinci luni de activitate, este clar că nu a mers deloc bine. Înțeleg că a existat recent și o scrisoare a mai multor organizații și asociații pro-europene din sfera societății civile, adresată ministrului Afacerilor Externe, în care se semnalează dificultăți și întârzieri în pregătirea președinției române, pe multiple planuri. Practic, nu s-a văzut mai nimic în spațiul public (doar un memorandum intern prin primăvară, cu vorbe multe și măsuri puține), dar ulterior nu a apărut nimic consistent, substanțial, pe această temă. MAE poate contraargumenta că nu tot ceea ce face un Minister de Externe este destinat publicului şi nu trebuie adus totul la cunoştinţa presei şi a cetăţenilor, că mai sunt şi demersuri care nu se văd, ceea ce este teoretic adevărat, dar atunci când nu se vede chiar nimic în spaţiul public n-ai cum să nu -începi să-ţi pui întrebări.
Știu că sunt diplomați foarte buni și foarte serioși implicați în acest proces, însă mediocritatea politică guvernamentală a făcut ca dimensiunea publică și partea de concepție (temele) să fie până acum foarte modeste. Diplomații nu au putere decizională și nu pot compensa lipsa de idei și de relevanță europeană a palierului nostru politic/guvernamental. A spune, de exemplu, că vom promova Agenda Digitală înseamnă zero contribuție națională, zero specific, tema fiind deja atât de larg acceptată la nivel european încât devine neutră, aproape banală. Mai este nevoie și de altceva, cu siguranță. Ceva care să vină cu adevărat dinspre noi, dinspre regiunea noastră.”
4. Continuarea demersurilor de finalizare a Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV)
Ce spune MAE
Deşi finalizarea MCV este considerată o temă prioritară, MAE nu oferă detalii în legătură cu stadiul acestui proces şi perspectivele îndeplinirii acestui obiectiv.
Ce spune expertul
„Până una-alta, guvernul PSD-ALDE nu a făcut, prin celebra Ordonanță 13 din ianuarie, decât să îndepărteze, cel puțin până la sfârșitul anului, momentul eliminării MCV. Finalizarea MCV devenise iminentă, pe baza credibilității europene consolidate a României, pe linia statului de drept, obținută în mandatul Guvernului Cioloș. Atunci însă, în criza din iarnă, s-au văzut foarte clar și foarte dureros limitele diplomației noastre, când ministrului Afacerilor Externe i s-au închis ușile în nas prin Europa și s-a trezit cu întâlniri anulate, fără nicio explicație. Ce-i drept, vina de fond nu era a MAE și a diplomației, ci a coaliției PSD-ALDE și a Guvernului, care încercau să-și scape corupții din închisori.”
5. Susținerea fermă a eforturilor de integrare europeană a Republicii Moldova şi consolidarea relației cu această ţară
Ce spune MAE
MAE subliniază că numărul şi nivelul contactelor, în şase luni, a fost foarte ridicat, dând ca exemplu vizita vicepremierului moldovean Andrei Galbur (23 ianuarie 2017) şi organizarea celei de-a treia şedințe comune de guverne (Piatra Neamț, 23 martie).
„Pe fond, prin acțiunile întreprinse, MAE a promovat, la nivelul UE, propunerea Comisiei Europene privind noul program de asistență macro-financiară pentru Republica Moldova, (…) a acordat o atenție prioritară promovării proiectelor în domeniul energetic, trans-porturilor şi infrastructurii, precum și proiectelor de construcţie instituţională și celor de impact social, (…) a sprijinit dezvoltarea cooperării Republica Moldova-NATO”.
Ce spune expertul
„Nu știu dacă a depus oficial «armele» sau nu, dar MAE nu mai face nimic, nici măcar declarativ, pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Diplomaţia românească este de ani buni în criză de idei în relaţia cu Republica Moldova, iar noutatea de acum este că s-a renunţat până şi la clişeele şi lozincile de altădată. Pe de altă parte, alegerea unui președinte pro-rus la Chișinău, precum și sondajele de opinie deplorabile, sesizate cu amărăciune și de ambasadorul american, arată că, dincolo de Prut, miza europeană și occidentală pare pierdută pe termen scurt şi mediu, că s-au instalat confuzia și dezamăgirea, iar lucrurile nu merg deloc în direcția bună. Este păcat că s-a renunțat la afirmarea idealurilor firești ale națiunii române separate prin voinţa Uniunii Sovietice, pentru că nu e exclus ca, tocmai în perioade de criză și de lipsă a oricăror perspective de succes ale Republicii Moldova, atât spre Vest, cât și spre Est, sentimentul pro-românesc să reînvie spectaculos în anii care vin, iar soluția unificării să se impună, la nivelul generației următoare, drept cea mai logică şi mai benefică, pentru ambele state şi pentru Uniunea Europeană.”
6. Dezvoltarea Parteneriatului strategic cu SUA
Ce spune MAE
La acest capitol, MAE scoate în evidenţă vizita preşedintelui Klaus Iohannis în SUA, care „a fost pregătită prin eforturi susţinute ale Ambasadei României la Washington”. „Preşedintele României a avut o agendă extinsă de contacte cu instituţii definitorii pentru politica externă a SUA. A fost prima întrevedere a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est cu președintele Donald Trump, importanţa şi succesul vizitei fiind recunoscute de mulţi alţi parteneri ai României”, spune MAE.
În plan economic, ministerul menţionează desfăşurarea la Bucureşti, în a doua parte a anului, a unei “ample misiuni economice americane, «Trade -Winds», organizată de Departamentul Comerțului din SUA”. „Este o misiune economică la care vor participa circa 100 de companii americane din toate domeniile de activitate, precum și oficiali şi oameni de afaceri din Bulgaria, Croaţia, Grecia şi Serbia, pe lângă reprezentanţi ai mediilor guvernamentale şi de afaceri române şi americane”, punctează MAE.
Ce spune expertul
„Dacă e să ne luăm după declarațiile recente ale ambasadorului american la București, legate de măsurile economice ale guvernului PSD-ALDE, sau după cele de acum câteva luni legate de statul de drept și combaterea corupției, nu e clar dacă această coaliție are doar aport zero la Parteneriatul cu SUA sau dacă nu cumva chiar acționează împotriva acestui parteneriat politic și economic. Să mai amintim aici, în treacăt, și de președintele PSD și al Camerei Deputaților, care se vede de-a dreptul «hăituit» de miliardarii și imperialiștii/globaliştii americani, porniți într-o veritabilă «campanie împotriva lui», ceea ce aduce a discurs proletar tragicomic din anii ‘50, gen «cetatea asediată». Din fericire, politica externă și de securitate a României este, la nivelul ei cel mai înalt de decizie și reprezentare, în mâini mult mai credibile, iar credibilitatea președintelui Iohannis a făcut -posibil succesul de la Washington.”
7. Implicarea în elaborarea mandatului comunitar privind negocierile referitoare la Brexit
Ce spune MAE
Drepturile cetăţenilor europeni în contextul Brexit este un subiect despre care MAE susţine că este prioritar, fiind o temă de importanţă directă pentru cetăţenii României. De aceea, „ministerul depune eforturi constante atât la Bruxelles, cât şi la Bucureşti în procesele de negociere”.
Ce spune expertul
„În afara unor generalități și platitudini pe care nu se mai străduiește nimeni să le rețină, tocmai bune să nu supere pe nimeni și să nu transmită nimic concret, nu cred că a văzut cineva să fi ieșit din MAE, în lunile din urmă, înaintea startului oficial al negocierilor, vreo contribuție specifică la elaborarea mandatului negociatorilor europeni. Am lăsat impresia că Brexit–ul nu e treaba noastră, că e o afacere între britanici, pe de o parte, și franco-germani, pe de altă parte, iar noi vrem doar «să fie bine» pentru toată lumea. Nu se aude deloc vocea noastră în acest proces complicat al Uniunii Europene. O fi bine, o fi rău?”
8. Sprijinirea și eficientizarea Parteneriatului Estic
Ce spune MAE
Pentru MAE, o temă prioritară, pe care s-a intervenit activ, este pregătirea Summit-ului Parteneriatului Estic din noiembrie 2017. Potrivit ministerului, România face parte din grupul de state membre UE cel mai active în procesul de pregătire.
Ce spune expertul
„Formal, suntem «pentru». După dezamăgirea din Republica Moldova, MAE pare însă că a abandonat tema. Ca să fim corecți până la capăt, nu suntem chiar singurii din Uniunea Europeană care recunoaștem, implicit, semieșecul Parteneriatului Estic. De fapt, România nu a avut decât rareori o contribuţie creativă, demnă de luat în seamă, la desfăşurarea Parteneriatului Estic, lansat în 2009 la iniţiativa Poloniei şi a Suediei. De la o ţară aflată pe flancul estic, în principiu interesată şi conectată la evoluţiile din vecinătatea estică a Uniunii, aşteptările europene privind contribuţia la Parteneriatul Estic au fost însă mult mai înalte decât ceea ce a «livrat», concret, diplomaţia noastră.”
9. Dezvoltarea capacităților de apărare ale UE și a Politicii Comune de Securitate și Apărare
Ce spune MAE
Ministerul Afacerilor Externe nu ne-a oferit detalii asupra acestui subiect, concentrându-se asupra relației cu NATO.
Ce spune expertul
„Temă grea, dilematică, ce necesită reflecții ample și responsabile, analitice și critice deopotrivă. Argumente pro și contra. MAE pare că nici nu s-a apucat încă de lucru pe tema Apărării Europene, căci nu știe ce să zică, să nu supere pe nimeni. Cu câțiva ani în urmă, se mai organizau dezbateri la MAE, exista o oarecare deschidere spre mediul academic, spre think-tank-uri, nu doar invitații la acțiuni aniversare, festiviste și plicticoase, care nu aduc nimic nou şi la care toată lumea, inclusiv ambasadorii străini, au sentimentul că pierd vremea. Pe adevăratele teme de dezbatere se aşterne însă tăcerea.”
10. Relaţia cu Federația Rusă şi extinderea relaţiilor economice, respectând sancțiunile UE
Ce spune MAE
Ministerul de Externe nu ne-a trimis nicio informaţie pe această temă.
Ce spune expertul
„Ca să ne amuzăm puțin, înțeleg că și pentru această nerealizare a căzut Guvernul Grindeanu. Raportul de evaluare foarte «riguros» din Comitetul Executiv Central al PSD a penalizat nedezvoltarea relațiilor economice cu Rusia, chiar dacă nu făcea și mențiunea din întrebarea dvs., referitoare la sancțiunile internaţionale. În fine, într-o lume ideală, sigur că ar fi bine să avem relații bune cu toată lumea, și mai ales cu marile puteri care ne sunt apropiate geografic, dar în împrejurările actuale din politica regională și globală cred că aceasta este o nerealizare secundară, în spatele multor altora pe care trebuia să le fi rezolvat până acum.”
