Parisul a iniţiat sâmbătă intervenţia militară împotriva forţelor lui Muammar Gaddafi, avioanele franceze distrugând tancuri şi vehicule blindate libiene, fiind secondate apoi de peste 110 rachete de croazieră trase de pe mare de navele americane şi britanice, informează NewsIn.
Scopul operaţiunii – prima care are loc în zona arabă după opt ani de la invazia din Irak – este de a impune o zonă de interdicţie aeriană în Libia, pentru a-l împiedica pe Muammar Gaddafi să mai folosească avioanele şi elicopterele împotriva populaţiei civile. Pentagonul a anunţat însă că vor fi avute în vizor şi trupele terestre ale liderului libian, întrucât şi acestea au un rol în susţinerea forţelor aeriene ale ţării.
Iniţierea atacurilor în Libia a intervenit în timp ce preşedintele american, Barack Obama, se află în vizită oficială în Brazilia. „Sunt conştient de consecinţele pe care le are o acţiune militară în orice parte a lumii”, a declarat, din capitala braziliană, şeful Casei Albe, subliniind că nu vor fi trimise trupe terestre, iar America îşi va pune la dispoziţia coaliţiei internaţionale „capabilităţile” de care dispune.
De altfel, Statele Unite nu deţin rolul de „primadonă” în această coaliţie, aşa cum s-a întâmplat în Irak, rolul părând să fie cedat Franţei. Statele Unite au insistat că fac parte din această coaliţie internaţională, o ajută cu tot echipamentul şi tehnica de care dispun, dar nu deţin rolul conducător, ci unul mai degrabă limitat.
Spre deosebire de intervenţia din Irak, Washingtonul şi Parisul se află acum de aceeaşi parte a baricadei. În 2003, Franţa a fost cea mai vocală dintre ţările Uniunii Europene în a-şi exprima împotrivirea faţă de invadarea Irakului, în martie, de către coaliţia multinaţională condusă de Statele Unite.
Şi tot spre deosebire de intervenţia din Irak din 2003, de data aceasta coaliţia internaţională – la care şi-au mai anunţat participarea Marea Britanie, Canada, Italia, Danemarca, Spania, dar şi câteva ţări arabe – are mandat ONU să acţioneze în Libia pentru a proteja populaţia civilă de represaliile regimului lui Muammar Gaddafi, aflat la putere de 42 de ani.
Potrivit rezoluţiei 1973 votate joi de Consiliul de Securitate al ONU, cu excepţia unei intervenţii terestre, coaliţia internaţională poate folosi orice mijloace prin care să impună o zonă de interdicţie aeriană în Libia – ceea ce presupune distrugerea forţelor aeriene şi a apărării antiaeriene libiene.
Avioanele franceze au deschis focul în zona Benghazi la ora 16.45 GMT (18.45, ora României), după ce în cursul zilei forţele lui Muammar Gaddafi au atacat acest fief al rebelilor libieni care cer plecarea colonelului de la putere. Operaţiunea din Libia poartă numele „Odyssey Dawn” (Zorii unei Odisei).
Rachetele Tomahawk americane au fost lansate către ţinte din zona vestică a ţării, în apropiere de Tripoli şi Misrata, a declarat un oficial al Pentagonului, citat de CNN. Ulterior, Pentagonul a anunţat că navele şi submarinele americane şi britanice au tras peste 110 rachete de croazieră Tomahawk în ţinte libiene, pentru a slăbi capacitatea de apărare antiaeriană a forţelor lui Gaddafi.
La rândul său, premierul britanic David Cameron a anunţat sâmbătă seara că forţele britanice sunt deja desfăşurate şi vor acţiona în spaţiul aerian al Libiei sâmbătă noapte.
În Marea Mediterană staţionează 25 de nave ale coaliţiei, inclusiv trei submarine americane înarmate cu rachete Tomahawk.
Canada va fi unul dintre principalii patru parteneri care ajută la implementarea zonei de interdicţie aeriană în Libia. Şase avioane de luptă CF-18 canadiene sunt în drum către o bază din Sicilia, iar portavionul Charlottetown va fi poziţionat pentru a ajuta la blocada navală împotriva Libiei.
Pentagonul a explicat că atacurile asupra forţelor lui Gaddafi fac parte dintr-o operaţiune în mai multe faze, cu o desfăşurare deliberat secvenţială. Deocamdată, în această primă fază a operaţiunii, nu au participat şi naţiuni arabe. Qatarul şi Emiratele Arabe Unite îşi anunţaseră disponibilitatea de a lua parte la operaţiunea coaliţiei internaţionale.
Francezii folosesc aeronave de supraveghere şi două fregate în operaţiunea destinată protejării civililor libieni. Portavionul Charles De Gaulle urmează să plece din Toulon către zona de conflict.
Intervenţia militară a comunităţii internaţionale a început la scurt timp după ce preşedintele francez Nicolas Sarkozy – aflat în an preelectoral – a organizat la Elysee un summit internaţional dedicat crizei libiene. El a anunţat imediat după reuniune că avioanele franceze împiedică deja avioanele lui Gaddafi să atace Benghazi şi a spus că decizia de a interveni în Libia este una „gravă”.
Acţiunea militară împotriva forţelor libiene a fost salutată de rebeli, cei care au cerut, de altfel, ajutorul comunităţii internaţionale. Un purtător de cuvânt al opoziţiei din Benghazi a declarat că forţele lui Gaddafi – care sâmbătă dimineaţă atacaseră oraşul – sunt poziţionate acum în afara lui, dar se pregătesc pentru un nou asalt.
În scrisori adresate lui Obama, Sarkozy, Cameron şi secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, Gaddafi a spus că intervenţia militară este „ilegală” şi nejustificată de rezoluţia ONU. „Libia nu e a voastră. Libia este pentru toţi libenii. Veţi regreta dacă interveniţi în afacerile noastre interne”, a ameninţat Gaddafi. El a repetat că rebelii fac parte din al-Qaida, aripa nord-africană, şi l-a întrebat pe Obama ce ar face dacă o asemenea mişcare înarmată ar controla oraşele americane.
Protestele anti-Gaddafi au început la 15 februarie şi au luat o turnură tot mai violentă, afectând totodată producţia de petrol a Libiei, ceea ce se reflectă şi în fluctuaţiile preţului petrolului pe pieţele internaţionale.
