Instanţa a decis să anuleze o decizie de suspendare a înfiinţării companiei mamut care ar urma să înglobeze majoritatea producătorilor de energie din România.
Curtea de Apel Bucureşti a anulat decizia de suspendare a înfiinţării Hidroenergetica, în urma unui recurs formulat de Hidroelectrica. Decizia instanţei este irevocabilă. Blocajul în instanţele de judecată a avut loc din cauza unor procese intentate de Fondul Proprietatea (FP), după ce acţionarii viitorilor giganţi energetici au aprobat în noiembrie fuziunea mai multor active energetice naţionale deţinute majoritar de stat.
Opoziţia FP a avut loc ca urmare a faptului că acesta are acţiuni la societăţi care urmau să fie incluse în acest plan de reorganizare. Alţi oponenţi la fuziune au fost sindicatele şi firmele private, care au contestat oportunitatea propunerii. Compania energetică naţională, Hidroenergetica, ar urma să includă active ale Hidroelectrica, termocentralele Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti şi filialele Hidroelectrica Hidroserv Bistriţa, Hidroserv Slatina, Hidroserv Porţile de Fier, Hidroserv Curtea de Argeş, Hidroserv Sebeş, Hidroserv Haţeg, Hidroserv Cluj.
FP: Fuziunea rămâne blocată
În pofida succesului reprezentat de către decizia Curţii de Apel, Fondul Proprietatea susţine că fuziunea rămâne în continuare imposibilă.
„Franklin Templeton, în calitate de administrator unic al Fondului Proprietatea, informează că, în ciuda deciziei Curţii de Apel din data de 7 martie, există şi alte litigii pe care le-a iniţiat, cu succes, în vederea blocării proiectului de fuziune pentru crearea celor doi campioni în energie, Electra şi Hidroenergetica. Ca urmare a litigiilor amintite, proiectul de fuziune continuă să fie suspendat în prezent”, potrivit unui comunicat FP transmis, marţi, Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Planurile statului mai includ înfiinţarea unui al doilea gigant în domeniul energetic, anume compania Electra
Opoziţie la fuziune
Voci ale societăţii civile susţin că înfiinţarea celor două companii va facilita contractele „băieţilor deştepţi” din zona energiei, adică a celor care o cumpără ieftin, pentru a o vinde scump. În prezent, pe piaţa liberă OPCOM, prin licitaţii transparente, se vinde 35% din energia produsă de principalii 5-6 producători importanţi, susţine Societatea Academică Română (SAR).
Ală pondere de 15% e reprezentată de contracte bilaterale negociate în afara bursei, de multe ori netransparent, aşa numitele contracte cu băieţii deştepţi.
Restul de 50% sunt contractele angros, înfiinţarea celor două companii va duce la prezenţa pe piaţă a doar doi mari producători, care, din considerente tehnice (structura producţiei), nu pot concura între ei, ci ar trebui să şi cumpere electricitate unul de la celălalt. Din cele 35% care se tranzacţionează acum transparent, pe bursa OPCOM ar mai rămâne doar 15%, după cum rezultă din notificarea făcută de ambele companii la Consiliul Concurenţei (una ar vinde pe OPCOM maximum 10%, cealaltă, 5% din cât produc). Restul, adică 20% din piaţa de energie ar fi capturată de „băieţii deştepti”, afirmă SAR.
