Compania care extrage cel mai ieftin ţiţei, anume Petrom OMV, e şi prima care majorează preţurile la carburanţi.
Rezultatele unei simple căutări pe Google în privinţa majorărilor de preŢuri la carburanţi ne va aduce de cele mai multe ori în prim-plan numele principalului actor de pe piaţă, anume Petrom OMV. Producătorul pe care mulţi îl percep „naţional” nu a scumpit niciodată carburanţii după concurenţa sa, reprezentată în principal de Rompetrol şi Lukoil.
Spre exemplu, majorarea din 9 martie la Rompetrol a fost anterioară de cea din ziua precedentă de la Petrom OMV şi, la fel, cele din 2 martie ale Lukoil şi Rompetrol, precedate de cea din 28 februarie a Petrom OMV. Situaţia este paradoxală, deoarece presiunile creşterilor de preţuri la ţiţei afectează în primul rând producătorii care importă ţiţeiul, anume Lukoil şi Rompetrol. În al doilea rând, Petrom OMV este singura profitabilă pe piaţă, deci singura care ar avea rezerve să nu treacă în costuri creşte-rile cotaţiilor la ţiţei.
Petrom ar trebui să majoreze preţurile ultimul
Ion Tache, preşedintele Asociaţiei benzinarilor Particulari, spune că Petrom OMV ar trebui să fie ultima companie care să majoreze preţurile la carburanţi, deoarece are rezerve interne. „Nu pot spune că ei formează preţul, dar dacă mă întrebaţi aceasta pot confirma. Dincolo de realităţi sunt interese economice, iar ei ştiu că lumea nu poate trăi fără carburanţi”, afirmă el. Costul extracţiei rezervelor interne nu a mai fost comunicat, de altfel, de mult timp de către Petrom OMV. Se ştie că acum 15 ani costul unui baril extras din România era de 20 de dolari, mai departe informaţiile nu există, afirmă Teodor Chirilescu, fost director adjunct în cadrul unui important producător de carburanţi pe piaţă.
Petrom, singurul cu resurse
Întrebat care e compania ce a anunţat cel mai des majorările de preţuri la carburanţi, Teodor Chirilescu afirmă că, de regulă, aceasta a fost Petrom OMV din considerente ce ţin de „transparenţă, de numărul ridicat al staţiilor deţinute, de prezenţa statului ca acţionar în companie”. Petrom are cele mai „mici” preţuri, de aceea atrage, iar majorările acestei companii sunt urmate de replici mici şi multe ale celorlalţi competitori.
„Rolul Petrom pe piaţă e de supervizare”, spune Chirilescu. Compania care are 30-40% din piaţă este, în plus, singura profitabilă. „Cu excepţia Petrom OMV mă îndoiesc că ceilalţi producători de pe piaţă au o marjă pozitivă (obţin profit-n.r.)”, spune fostul director. De aceea jocul preţului, de cele mai multe ori în sus, nu prezintă riscuri doar în cazul Petrom OMV. În plus, clientela Petrom e oarecum fidelă. „Mulţi clienţi percep Petrom ca o companie a tuturor, românească”, afirmă Chirilescu. De aceea Petrom-OMV e mai puţin sensibilă la pericolul unei potenţiale scăderi a consumului în urma unei decizii de creştere a preţurilor faţă de alte companii, cum ar fi MOL, spune el. Compania, percepută drept românească, „nu mai este a românilor”, afirmă premierul Emil Boc. „Nu neapărat că face piaţa, însă atunci când cotaţiile ţiţeiului, cursul nu mai pot fi suportate, toată lumea aşteaptă să vadă ce face Petrom OMV”, declară Chirilescu.
Cât de mult justifică ţiţeiul scumpirea carburanţilor
Calculele arată că majorarea de 6% a preţului benzinei de la începutul anului poate fi justificată doar parţial de preţul ţiţeiului. Astfel, luând în calcul date ale Administraţiei pentru Energie a SUA, ţiţeiul folosit la producerea unui litru de carburant costă 0,63 dolari SUA, adică 1,92 lei, ceea ce înseamnă că ponderea materiei prime în preţul de vânzare al unui litru este de 36%.
O majorare a ţiţeiului exprimată în lei de 14,75% (cu cât s-a scumpit acesta de la începutul anului – scumpire inferioară celei a ţiţeiului exprimată în dolari, deoarece leul s-a întărit faţă de dolarul SUA) ar trebui să aibă în preţ final o pondere de doar 5,3%, restul fiind mica ciupeală a producătorilor de benzină ce formează preţul pe piaţă. Acelaşi calcul se poate face şi în cazul motorinei vândute de Petrom care, potrivit Uniunii Naţionale a Transportatorilor din România (UNTRR), a crescut de la începutul anului de la 4,82 lei pe litru la 5,15 lei, adică cu 6,8%. Potrivit declaraţiilor făcute săptămâna trecută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, motivaţia majorării preţului la combustibili din cauza cursului a dispărut, pentru că de la începutul anului leul s-a apreciat cu 7% în raport cu dolarul.
