Din când în când, Hollywoodul încearcă să reînvie moda filmelor western. Berlinala 2011 a deschis maratonul de vizionări cu acest titlu uitat de Globurile de Aur şi recuperat de Oscaruri, fără succes la care, fireşte, a fost cea mai mare înghesuială atât în sală, cât şi la conferinţa de presă.
În primul rând exista curiozitatea de a vedea cu ochii noştri cum au conceput acest remake fraţii Coen, pentru că, în 1969 un foarte respectat realizator al genului Henry Hathaway l-a distribuit pe actorul cult al Vestului Sălbatic John Wayne (care a şi luat mult râvnita statuetă decernată la Los Angeles) în pelicula care a rulat în România sub titlul preluat de la francezi „100 de dolari pentru şerif”, şi a cărui umbră a eclipsat discuţiile în care actualii protagonişti sperau să se oprească la echivalentul său actual: Jeff Bridges.
Începutul a însemnat însă un roman al sudistului Charles Portis, despre un om al legii atipic, care ajută o fetiţă de 14 ani să-i dea de urmă celui care i-a ucis tatăl. Iniţial, a existat şi o urmare „Rouster Cogburn” (1975) căruia, culmea, pe româneşte i s-a zis „Adevăratul curaj” şi a fost semnat de Stuart Millar, plus un serial TV, în 1978, cu Warren Oates. Să ne oprim puţin şi asupra copilei pentru care s-a făcut mult caz, şi funcţionând bine la public, deşi subliminal, trişeria este clară. Hailee Steinfeld e făcută să semene cu Judy Garland în „Vrăjitorul din Oz”, ceea ce înseamnă un capital de simpatie deja câştigat, pe toate generaţiile. În varianta iniţială era Kim Darby care, după ce a prins acest rol, n-a mai apărut decât prin ceva scenarii de groază ori prin seriale gen „Om bogat, om sărac”.
Povestea se petrece undeva în Arkansas, în 1872, când încă incidentele cu indienii sunt foarte dese, iar ideea de răzbunare, atunci când îţi este omorât părintele e de la sine înţeleasă. Adolescenta, care nu vrea să lase să-i scape ucigaşul (Josh Brolin) printre degete, se aliază cu un personaj legendar, chior, dar care ucide pe cine trebuie, le cam trage el la măsea şi e vădit neîngrijit, dar la urma urmelor nu ne aşteptăm să se întrevadă vreo idilă. Lor li se mai alătură şi un texan, pe care îl cheamă LaBoeuf, care nu e interpretat de Shia, ci de Matt Damon, cât să se zăpăcească toată lumea.
Mai mult, Matt declară că s-a inspirat din personajul dintr-un film de televiziune „The Good Old Boys” căruia i-a dat contur, în 1995, Tommy Lee Jones. Scopul tinerelului este să pună mâna pe o recompensă considerabilă. Jeff Bridges îmbătat de marele boom cu „Crazy Heart”, care l-a readus în prim-plan şi a însemnat inclusiv confirmarea lui drept cel mai bun actor la festivitatea Academiei Americane de Film de anul trecut, joacă destul de apăsat, cu o voce uşor schimbată, deşi în capitala Germaniei a avut grijă să precizeze că nu vrea să îi ia locul formidabilului său precursor, supranumit şi „The Duke”. În plus, filmările sunt făcute în stil videoclip TV, ca să câştige tineri cinefili, pentru că subiectul în sine este mai mult decât prăfuit şi foarte des întâlnit în istoria celei de-a şapte arte, made in USA. Nu lipsesc străzile semipustii, caii, puştile şi pistoalele, trasul la ţintă neizbutit, cârciuma, ţigara în colţul gurii, pălăria trasă pe un ochi, barba nepieptănată, conflictele care vin şi trec, bancurile destul de fumate de tipul: „Câţi oameni aţi împuşcat sau ucis?” „Ucis, ca să rămânem la o cifră rezonabilă…”.
Din păcate, nimic din ce au creat celebrii fraţi la două capete şi patru mâini, cum spun unii, n-a mai reuşit să fascineze într-atât ca genialul „Barton Fink” şi nici să amuze ca „A Serious Man” sau un alt remake: „Lady Killers”.
ADEVĂRATUL CURAJ ***
SUA, 2010, 1h 51min.
TRUE GRIT. Regia: Joel Coen şi Ethan Coen. Cu: Jeff Bridges, Josh Brolin, Matt Damon, Hailee Steinfeld, Barry Pepper, Bruce Green. Distribuit de Ro Image 2000.
Bucureşti (Hollywood Multiplex, Movieplex Cinema Plaza, Patria, Cinema City), Cluj (Cinema City, Odeon Cineplex), Constanţa (Cityplex), Iaşi (Cinema City), Timişoara (Cinema City), Craiova (Patria).
