În ciuda crizei, afacerile cu lumânări merg foarte bine, iar banii obţinuţi sunt folosiţi pentru nevoile cultului.
Fabrica de lumânări a Mitropoliei Ortodoxe a Banatului sfidează toate efectele crizei economice şi contribuie la finanţarea lăcaşurilor de cult şi a slujitorilor bisericii din Timiş cu aproape un milion de euro pe an. Practic, fabrica de lumânări a ajuns una dintre cele mai profitabile afaceri din Timişoara. Această eficienţă este rezultatul a doi factori importanţi.
În primul rând, Mitropolia Ortodoxă are monopol asupra producţiei de lumânări din judeţ, iar această poziţie privilegiată este completată cu prevederile din Codul Fiscal, care stipulează faptul că afacerile Bisericii Ortodoxe Române sunt scutite de plata oricăror impozite şi taxe către stat. Practic, monopolul se referă la lumânările folosite de cultul ortodox, însă, pentru că marfa este de bună calitate, lumânările fabricate de Mitropolia Ortodoxă sunt cumpărate şi de credincioşii altor culte. Şi asta în condiţiile în care armonia interconfesională din Banat este una exemplară.
Lumânări pentru toate parohiile
Reprezentanţii Mitropoliei Ortodoxe explică mecanismele după care funcţionează piaţa lumânărilor. „Toate parohiile sunt obligate să cumpere lumânări de aici. Dacă se constată că le achiziţionează din altă parte, parohii respectivi sunt pasibili de avertisment, în prima fază, apoi de canonisire la mănăstire. Veniturile din vânzarea lumânărilor ne ajută pe toţi, nu e un monopol impus pentru a scoate profit, ci pentru subzistenţă”, spune purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Banatului, preotul Marius Florescu, care explică faptul că, pentru a combate falsurile din atelierele clandestine, fiecare lumânare în parte este ştanţată cu „Mitropolia Banatului”. Anul trecut, un preot din zona Lugojului a fost trimis o perioadă la o mănăstire, după ce a fost depistat că vinde lumânări confecţionate de o firmă privată.
Credincioşii acceptă monopolul
Credincioşii din parohiile ortodoxe văd cu ochi buni acest monopol. „Lumânările sunt ieftine, dar, pentru că sunt cumpărate în număr mare, ajută Biserica. Şi mie îmi convine ca, atunci când fac o cheltuială cât de mică, adică atunci când cumpăr nişte lumânări ca să le aprind pentru sufletele celor decedaţi sau pentru sănătatea celor vii, să ajut şi Biserica.
Cred că profitul obţinut este unul corect, iar dacă banii sunt folosiţi şi pentru susţinerea financiară a preoţilor, care au salarii extrem de mici, ori pentru construirea de noi lăcaşuri de cult sau pentru diferite acte de caritate, este cu atât mai bine. Până la urmă, este vorba de o formă de solidaritate”, spune Octavian Stanciu, unul dintre timişorenii care frecventează aproape săptămânal slujbele oficiate în Catedrala Mitropolitană din Timişoara.
Potrivit raportului oficial de activitate, în primele zece luni ale anului trecut, din toate activităţile de producţie şi comerţ întreprinse, Mitropolia Banatului a realizat 3.771.485 de lei. Totuşi, responsabilul fabricii de lumânări, preotul Grigore Mera, spune că la Timişoara fabrică lunar circa 10 tone de lumânări. La un calcul simplu, pentru că într-un kilogram intră 100 de lumânări, iar preţul unei bucăţi este de 0,4 lei, rezultă că numai din fabricarea şi vânzarea de lumânări Mitropolia a obţinut, în toate cele douăsprezece luni ale lui 2010, 4,8 milioane de lei.
Scutiri de taxe
Şeful Gărzii Financiare Timiş, Florin Frugină, spune că nu judecă legile statului, ci doar le pune în aplicare. „Vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult sunt exceptate de la obligaţia emiterii de bon fiscal. Aşa se stipulează în Ordonanţa de Urgenţă 28/99, care reglementează obligaţia operatorilor economici de a avea aparate de marcaj electronice fiscale.”
Avantaje pentru culte
Legislaţia românească oferă o serie de avantaje cultelor religioase recunoscute de către stat. Aşa ar fi fabricarea de lumânări şi de alte obiecte de cult. În judeţul Timiş există Arhiepiscopia şi Mitropolia Ortodoxă a Timişoarei, Episcopia Romano-Catolică a Timişoarei şi Episcopia Greco-Catolică de Lugoj. De asemenea, există unităţi de cult care aparţin Bisericii Ortodoxe Sârbeşti, culte neoprotestante, dar sunt şi culte necreştine, inclusiv mozaici şi islamici.