La Paris s-a deschis procesul „istoric” în care fostul preşedinte Jacques Chirac este acuzat de deturnare de fonduri publice şi abuz de încredere.
Procesul este ca un punct final al unei lungi bătălii de 15 ani între Justiţie şi fostul şef al statului. Din 1994 până în 2007, mai mulţi magistraţi au încercat inculparea lui Jacques Chirac în scandalul falşilor electori sau pentru oferte de bilete de avion, pieţe publice trucate, finanţări oculte ale partidului său, RPR (actualul UMP, al preşedintelui Nicolas Sarkozy), şi deci angajări fictive.În timpul celor două mandate la Elysée (1995-2007), Chirac a fost protejat de imunitatea prezidenţială, în timp ce fostul său premier, Alain Jupée, a fost judecat şi condamnat în 2004 într-unul dintre cele două dosare ale afacerii, cel instruit la Nanterre.
Jacques Chirac, fost preşedinte al Franţei, ar trebui să răspundă în faţa tribunalului corecţional din Paris pentru fapte care datează de la începutul anilor ’90, când era primar al capitalei (1992-1995).
Manevre de culise
Procesul s-a deschis în absenţa sa şi multe voci din domeniul justiţiei estimau că s-ar putea amâna luni de zile, chiar sine die, din cauza unor vicii de procedură evocate de apărare. Problema de constituţionalitate ridicată ieri va fi transmisă Curţii de Casaţie, care dispune de trei luni pentru a decide, apoi ar urma să fie sesizat Consiliul Constituţional. „Încercăm prin toate mijloacele să evităm acest poces”, declara Yves Contassot, ales din partea Verzilor, subliniind ironic: „UMP a indemnizat primăria pentru prejudiciu, primăria nu mai este parte civilă şi Parchetul nu cere nimic. Ce mai doriţi în plus”.
Sănătatea lui Chirac, 78 de ani, pare că s-a deteriorat după plecarea de la Elysée şi, la cererea avocaţilor, el a fost scutit de tribunal să asiste în prima zi a procesului, consacrată problemelor de procedură.
Afacerea angajărilor fictive la primăria Parisului include două direcţii – una instruită la Nanterre pentru şapte posturi, alta la Paris pentru 21 de posturi – şi implică alţi nouă acuzaţi, printre care Michel Roussin, fost director de cabinet al primarului, şi François Debre, fratele preşedintelui Consiliului Constituţional, Jean-Louis Debre.
Iţele duc la UMP
Concret, Chirac este suspectat că a permis ca persoane care lucrau pentru partidul său, RPR, actualul UMP, să fie plătite de primăria Parisului.
Acuzarea arată că angajările fictive în discuţie au servit intereselor politice ale lui Chirac şi celor ale RPR, fără a aduce beneficii municipalităţii, dar pentru fostul şef al statului aceste angajări fictive „legitime” au fost „utile primăriei Paris”. Trimis în justiţie pentru deturnare de fonduri publice şi abuz de încredere, Chirac riscă, teoretic, zece ani de închisoare şi 150.000 euro amendă. Teoretic, pentru că Parchetul a spus deja că nu intenţionează să ceară condamnarea lui Chirac.
Principala „victimă”, primăria Parisului, este absentă, renunţând să se prezinte parte civilă după un acord de despăgubire (2,2 milioane euro) încheiat în septembrie 2010 cu UMP şi Jacques Chirac. Pe banca părţii civile, aproape goală, se află doar câţiva particulari.
Foileton politic
Pentru Jacques Chirac procesul este o umilire. Cum cea mai bună apărare este atacul şi cum toţi ştiu că Chirac ştie să muşte, este de aşteptat ca în continuarea memoriilor sale să introducă cititorul în culisele puterii. Iar în faţa tribunalului, fostul preşedinte va relata 50 de ani de viaţă politică în care banii sunt omniprezenţi. Fie că este vorba de oameni celebri sau din umbră, personajele sunt autentice, sala de audieri urmând să afle că acestea sunt implicate fie în afacerea Karachi, fie în finanţările oculte ale partidului gaullist. Lista îi aparţine acuzatului Chirac.
