Exploatarea persoanelor prin muncă a intrat, din nou, pe un trend ascendent, din 2010, când au fost înregistrate peste 500 de cazuri în România, în contextul crizei economice naţionale şi internaţionale, arată Poliţia Română, potrivit Mediafax.
Exploatarea prin muncă a cunoscut o expansiune majoră în 2007, însă pe parcursul următorilor doi ani a înregistrat o tendinţă de scădere, potrivit datelor furnizate, marţi, de Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR).
Îîn 2010, pe fondul crizei economice, din totalul de 1.154 de victime ale traficului de persoane, peste 500 (43 la sută) au fost exploatate prin muncă, reprezentând o creştere cu aproape 200 de cazuri faţă de anul precedent.
Cele mai multe victime exploatate prin muncă sunt bărbaţi (78 la sută), acelaşi procent fiind înregistrat şi în 2009. De asemenea, 97 la sută din victime sunt adulţi. În 2010 a crescut uşor numărul victimelor ce provin din mediul urban, de la 38 la 44 la sută. Categoria de vârstă cea mai vulnerabilă la traficul uman în scopul exploatării prin muncă este 26-40 de ani, urmată de 18-25 de ani.
Judeţele din care provin cele mai multe victime ale traficului de persoane s-au schimbat în 2010, mutându-se de la est şi nord la vest şi nord-vest. Astfel, judeţele-sursă pentru traficanţii de persoane au devenit Bihor, Satu-Mare, Maramureş, Arad, precum şi Bucureştiul. Toate aceste judeţe, cu excepţia Bucureştiului, au o caracteristică comună importantă, şi anume faptul că sunt aflate la graniţă.
Totodată, 39 şi, respectiv, 35 la sută dintre victime au terminat liceul, respectiv gimnaziul. Au existat însă şi câteva situaţii în care victimele aveau studii superioare, ceea ce denotă „vulnerabilitatea din ce în ce mai ridicată a persoanelor, indiferent de nivelul de educaţie, în faţa rafinităţii şi puterii de manipulare a traficanţilor”, se arată în materialul prezentat de IGPR.
Principalul sector de activitate al exploatării victimelor prin muncă este munca forţată în agricultură, cu 63 la sută dintre victime. Modalitatea de recrutare cunoaşte o particularitate prin faptul că, deşi recrutarea are loc prin abordarea directă de către traficant, un număr semnificativ de victime a răspuns anunţurilor din mica publicitate ce ofereau locuri de muncă bine plătite şi condiţii avantajoase în străinătate.
O altă caracteristică a fenomenului este că majoritatea victimelor (68 la sută) nu îşi cunoşteau traficanţii înainte ca aceştia să le recruteze. Principalele destinaţii ale traficului pentru muncă au fost, în 2010, Spania (234 victime), Cehia (86), Italia (77), Cipru (77), Grecia (24) şi Franţa (20).