Mărirea taxelor de studiu şi revoluţia din Tunisia îi determină pe mulţi studenţi nord-africani să renunţe să mai studieze medicina la Cluj.
Revoluţia din Tunisia şi mărirea considerabilă a taxelor de studiu ar putea lăsa Clujul fără studenţi tunisieni. Până acum, Cluj-Napoca era o adevărată Mecca pentru studenţii tunisieni care vroiau să devină medici, farmacişti ori stomatologi. În fiecare an de studiu se înscriau sute de studenţi, atraşi de taxele mai mici decât în universităţile occidentale, dar şi de posibilitatea de a studia primii trei ani în limba franceză. Acum, numărul studenţilor tunisieni este în descreştere alarmantă.
Taxe prea mari
Unul dintre motivele pentru care studenţii tunisieni au început să evite Clujul este reprezentat de taxele prea mari. Mai întâi, autorităţile române au schimbat moneda în care studenţii tunisieni trebuie să achite contravaloarea cursurilor. Dacă până recent taxele erau stabilite în dolari, acum ei trebuie să plătească în euro, ceea ce presupune cheltuieli mai mari pentru familiile din Tunisia, o ţară în care economia are ca sistem de referinţă cursul dinar-dolar. Apoi, autorităţile române au decis să mărească sensibil taxele de studiu. „Eu nu plătesc taxe, pentru că am primit o bursă. Însă colegii mei din anul V plătesc o taxă de 3.400 de euro, adică dublu faţă de taxa pe care am plătit-o atunci când am intrat la facultate. Iar colegii mei din anul I plătesc acum o taxă de 5.000 de euro”, spune una dintre studentele tunisiene de la Medicină.
O altă studentă, Sonia Moussa, spune că, de când autorităţile române au mărit taxele, studenţii tunisieni au început să evite Clujul. „În prezent, suntem la Cluj circa 1.300 de studenţi din Tunisia, dintre care cei mai mulţi la Universitatea de Medicină şi Farmacie «Iuliu Haţieganu». Am ales Clujul pentru că sunt cursuri bune, iar diplomele sunt recunoscute mai peste tot în lume, chiar dacă atunci când vrem să mergem să lucrăm sau să ne facem practica în Franţa sau în Belgia ori în Germania avem de luptat cu birocraţia din România, care ne pune piedici când vrem adeverinţe sau alte acte. Studenţii tunisieni au putut să vină în Cluj pentru că taxele erau la un nivel rezonabil. Însă, de acum înainte, foarte puţini studenţi îşi vor mai permite să plătească taxele. În primul an sunt doar vreo 10 studenţi din Tunisia. Cei mai mulţi străini vin acum din Franţa sau din Suedia”, spune Sonia Moussa. Reprezentanţii Universităţii clujene au afirmat că decizia măririi taxelor de studiu a fost luată de Ministerul Educaţiei.
Chiar înainte de începerea actualului an universitar, studenţii tunisieni au organizat proteste de stradă, iar ambasadoarea Tunisiei în România a încercat să convingă Guvernul din Bucureşti să revină la vechea valoare a taxei. Însă fără succes. Şi asta, deşi un student din Franţa, de exemplu, plăteşte taxe de studiu mai mici decât un student din Tunisia.
Probleme agravate de Revoluţia Iasomiei
Până la Revoluţia Iasomiei, soldată cu alungarea dictatorului Ben Ali din Tunisia, în luna ianuarie, nivelul de trai din ţara nord-africană era asemănător cu cel din România. Însă revoluţia a agravat problemele financiare cu care se confruntă oamenii. „Părinţii mei nu au mai lucrat de două luni. Tatăl meu mi-a spus că nu are cum să îmi trimită banii pentru plata taxei pentru semestrul II. O să încerc să îmi găsesc ceva de lucru, dar cine angajează un student străin, în condiţiile în care nu îşi pot găsi de lucru nici măcar românii?”, se întreabă un student tunisian.
Riscă expulzarea
Conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj s-a întâlnit cu reprezentanţii studenţilor tunisieni. Reprezentanţii universităţii au fost de acord să acorde o păsuire studenţilor care nu îşi pot plăti taxele la 1 martie, în condiţiile în care Tunisia se confruntă cu o situaţie neobişnuită. Astfel, studenţii nu vor fi exmatriculaţi. Însă ei au o altă mare problemă. Obţinerea permisului de şedere, pentru care ei plătesc câte 380 de euro la fiecare şase luni, este condiţionată de prezentarea chitanţei care atestă faptul că studenţii şi-au achitat taxele. Studenţii care nu au cum să plătească riscă, astfel, să fie amendaţi sau chiar expulzaţi. Deputatul PDL Mircia Giurgiu a declarat că va adresa o solicitare ministrului Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, căruia îi va cere să nu ia, cel puţin până la finele anului universitar, măsuri împotriva studenţilor care provin din Tunisia şi din Egipt. Deputatul clujean crede că România trebuie să dea dovadă de ospitalitate şi să acorde păsuiri din motive umanitare studenţilor care provin din cele două ţări afectate de revoluţii. Clujul a redevenit un centru universitar atractiv pentru studenţii din Africa de Nord ca urmare a eforturilor depuse de fostul rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie, profesorul Marius Bojiţă, în prezent preşedinte al universităţii, care a organizat chiar târguri de oferte de studiu în Tunisia.
Studenţi „profitabili”
Studenţii din Tunisia aduc, în medie, câte 1.000 de euro pe lună în Cluj. Banii sunt cheltuiţi pe taxe universitare, chirie, utilităţi, hrană, transport ori haine. În condiţiile în care sunt 1.300 de studenţi tunisieni, rezultă că ei aduc în comunitatea locală minimum 1.300.000 de euro pe an.
