O scrisoare deschisă din partea omului de afaceri rus Serghei Kolesnikov către preşedintele Dmitri Medvedev este subiectul fierbinte al presei din Rusia; în aceasta Kolesnikov îl acuză pe premierul Vladimir Putin că şi-ar fi construit, cu bani proveniţi din „corupţie, şpagă şi furt”, un palat pe coasta Mării Negre.
Situat pe un teren de 74 de hectare, palatul dispune de o podgorie proprie, un helioport, o sală de cinema, un amfiteatru de vară, un cazino, mai multe piscine, o sală de sport şi un turn cu ceas, şi ar fi costat un miliard de dolari. Serghei Kolesnikov, omul de afaceri care a făcut publice informaţiile, a participat la construcţie până în 2009 când, aflând despre sursele ilegale de finanţare l-a anunţat pe şeful de proiect Nikolai Shamalov, un apropiat al lui Putin, că nu este de acord cu aceste practici şi a fost exclus din proiect.
După apariţia scrisorii lui Kolesnikov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin a respins acuzaţiile, declarând că „prim-ministrul nu are şi nu a avut niciodată vreo legătură cu această construcţie”. Însă câteva zile mai târziu, ziarul Novaya Gazeta a intrat în posesia unei copii autentificate după contractul original pentru construcţia palatului – contract semnat în 2005 de Vladimir Kozhin, managerul proprietăţilor prezidenţiale ruse. Vladimir Putin era la acea vreme preşedinte. Actualul preşedinte Dimitri Medvedev nu a comentat încă acuzaţiile.
Deşi o parte din presă presupune că acuzaţiile ar putea să facă parte dintr-o campanie mediatică împotriva lui Vladimir Putin, există totuşi destule indicii că între premier şi palat există totuşi o legătură; astfel, cu paza clădirii este însărcinat Serviciul Federal de Siguranţă – aflat în subordinea unui general care răspunde direct preşedintelui, iar construcţia palatului este finanţată de firma Rosinvest. Conform lui Kolesnikov, principalul acţionar al acesteia, cu 94% din capital, este Vladimir Putin.
„Caracatiţa” lui Putin
Iniţial, la începutul construcţiei în 2007, clădirea a fost declarată ca fiind un complex hotelier de wellness; pe parcurs, însă, Kolesnikov a aflat că Vladimir Putin supraveghează personal mersul lucrărilor. De asemenea, omul de afaceri a dezvăluit că o întreagă „caracatiţă” financiară a fost pusă la punct de către apropiaţi ai fostului preşedinte pentru procurarea de fonduri.
Astfel, în 2000, pe când Kolesnikov era şef de proiect la compania de construcţii Petromed, care se ocupa cu proiecte publice în domeniul sănătăţii, apropiatul lui Putin, Nikolai Shamalov, a oferit companiei o finanţare din partea celui care pe atunci era preşedinte. Condiţia pentru acordarea acelor fonduri în valoare de zeci de milioane de dolari, donaţi, conform lui Shamalov, de către „oligarhi generoşi”? Transferul a 35% din sumă în conturi din străinătate. La sfârşitul anului 2009, acelaşi Shamalov devenea, prin intermediul companiilor sale Indokopas şi Rirus, unul dintre proprietarii palatului. O altă firmă, Lirus, un subsidiar al companiei Rosinvest, despre care se presupune că i-ar aparţine lui Vladimir Putin, era de asemenea unul dintre investori – iar atât Lirus cât şi Rirus au aceeaşi adresă în St. Petersburg. Având în vedere faptul că între 1992 şi 2008 Shamalov a fost un simplu angajat al firmei Siemens, este greu de crezut, spune Kolesnikov, că din salariul său acesta a fost în stare să îşi cumpere un palat de un miliard de dolari.
Un palat dintre multe
În urma acuzaţiilor îndreptate către Vladimir Putin, presa rusă şi-a amplificat investigaţiile, aducând la iveală mărturiile mai multor muncitori care au lucrat la construcţia palatului. Astfel, unul dintre ei a declarat că actualul premier a vizitat în repetate rânduri şantierul, iar altul, care ar fi lucrat pe şantierul palatului în timp ce era soldat în armata rusă, a afirmat că mulţi dintre muncitori erau chinezi aflaţi în mod ilegal în Rusia, şi că tuturor celor care participau la construcţie le era strict interzis să fotografieze clădirea.
Conform revistei Kommersant Dengi, acesta nu este nici pe departe singurul palat controversat; astfel, preşedintele şi prim-ministru ar dispune, la un loc, de până la 26 de reşedinţe. Lista acestora conţine, printre altele, castele, mai multe dacea, palate, o staţiune de schi şi un „chateau” aflat la porţile Parisului.
La corupţie, între Kenya şi Bangladesh
În 2010, numai în sectorul achiziţiilor publice din Rusia s-au furat 33 de miliarde de dolari, conform unui raport al Biroului Prezidenţial de Control din luna octombrie a anului trecut. Organizaţia Transparency International estimează corupţia anuală din Rusia la 250-300 de miliarde de dolari – ceea ce ar însemna 1700 de dolari pe cap de locuitor. În „clasamentul celor mai puţin corupte ţări”publicat de această organizaţie, Rusia se află pe locul 154 din 178 de state, alături de Kenya şi Bangladesh.
În cadrul luptei anti-corupţie din ultimii ani a fost promulgată o lege conform căreia cei mai înalţi funcţionari din stat sunt obligaţi să îşi publice declaraţiile de avere; conform propriei declaraţii, premierul Vladimir Putin a avut, în anul 2009, venituri de circa 132.000 de dolari.
