Deşi numărul de bolnavi de rujeolă este în creștere, iar la începutul anului şi Guvernul Cioloș a lăsat un stoc de 300.000 de vaccinuri anti-rujeolă, ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a făcut o analiză a crizei vaccinurilor abia la 7 luni de la preluarea mandatului, sub presiunea unei eventuale remanieri. Peste 200.000 de copii, cu vârste cuprinse între 9 luni și 9 ani, sunt nevaccinați împotriva rujeolei, potrivit raportului Ministerului Sănătății.
În raportul prezentat joi de premierul Mihai Tudose, oficialii Ministerului Sănătăţii invocă urgentarea adoptării Legii vaccinării şi prezintă o scurtă analiză a programului național de vaccinare, în care a identificat puncte slabe, printre care faptul că nu există stocuri de vaccinuri pentru intervenție în situații de epidemie. Totodată, se arată că nu există un buget dedicat intervenției în situații de urgență, că nu există personal antrenat pentru intervenție (cu puține excepții) și nu există o procedură operațională standard pentru situațiile de urgență (mobilizare resurse materiale și umane). În documentul de 13 pagini se menţionează faptul că nu există o evidență clară a copiilor eligibili la vaccinare, pe fondul desființării teritorializării în cazul medicilor de familie. În rândul ameninţărilor care pândesc populaţia, precum refuzul unor medici de familie de a imuniza copiii sau „deficitul de informare, la nivelul unor segmente din societate", Ministerul Sănătăţii invocă şi „goana după audienţe/senzaţional a unor canale de presă, care pot afecta educaţia pro-vaccinare, prin difuzarea de informaţii false, părtinitoare".
Ţapi ispăşitori pentru o criză fără precedent
Totuși, eşecul rezolvării crizei vaccinurilor este pusă pe seama a cinci directori de la DSP, care trebuie demişi doar ca să cadă nişte capete în plin scandal mediatizat intens, aceştia fiind acuzaţi de coordonarea defectuoasă a aprovizionării cu vaccinuri în teritoriu. Astfel, potrivit Raportului privind Programul Naţional de Vaccinare, un număr de cinci direcţii de sănătate publică nu au reuşit să îşi îndeplinească misiunea legală. În cazurile semnalate, rata de vaccinare la nivel judeţean este sub 50%, un nivel extrem de redus comparativ cu obiectivul asumat, atrage atenţia MS: “Prin urmare, neîndeplinirea misiunii legale privind realizarea programului naţional de vaccinare a pus în mişcare o serie de acţiuni şi sanctiuni menite să îmbunătăţească performanţa acestor organisme locale”. În acest scop, ministrul Florian Bodog a propus schimbarea din funcţie a directorilor executivi şi a adjuncţilor acestora de la direcţiile de sănătate publică din judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Neamţ, Prahova şi Ilfov. În cazul celorlalţi directori de direcţii de sănătate publică din ţară s-a decis transmiterea unui avertisment scris.
Epidemia din România, departe de a fi ţinută sub control
În plină epidemie de rujeolă, în multe judeţe din România rata de vaccinare este sub pragul minim de 50% în judeţele din vestul ţării, unde s-au înregistrat cele mai multe cazuri de îmbolnăvire, din cauza crizei vaccinurilor, dar şi a informaţiilor contradictorii în spaţiul public în privinţa beneficiilor şi a riscurilor pentru copii. Experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii susţin că din patru persoane care fac rujeolă una are nevoie de spitalizare şi pentru 1 din 1.000 de bolnavi de rujeolă, boala eruptivă fiind renumită că produce cele mai multe complicaţii severe şi poate fi mortală. În acest context, Ministerul Sănătăţii susţine în raport că cele 32 de decese provocate de îmbolnăvirea cu rujeolă sunt cu mult peste literatura de specialitate, prin comparaţie cu numărul de îmbolnăviri, de peste 8.000 de cazuri înregistrate oficial la nivel naţional.
O situaţie pe care şeful Spitalului de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală o pune pe seama virulenţei virusului, care şi-a schimbat sezonalitatea. Dr Adrian Streinu Cercel a declarat pentru România Liberă că este important ca lumea să înţeleagă o dată pentru totdeauna că vaccinarea nu este de joacă: “Se ştie că atunci când apare o epidemie se asociază şi cu decese, aceasta este logica pentru care se vaccinează în masă. Ori de câte ori într-o populaţie intră un agent nou patogen, cum este virusul rujeolos, el se comport ca un virus sălbatic, care dă forme severe de îmbolnăvire, inclusive decese. Nu este nimic exceptional”.
Medicul atrage atenţia că punctul culminant al epidemiei nu a fost depăşit şi aceasta ar putea fi de durată: “Ţinând cont că acest virus rujeolos care în mod normal dă valuri epidemice la ieşirea din iarnă şi în primăvară, suntem acum la 40 de grade şi avem cazuri de îmbolnăvire, ceea ce nu este normal, înseamnă că şi-a pierdut sezonalitatea. Nu este singurul, şi virusul varicelos se comportă la fel”.
Criza vaccinurilor, o reglare de conturi între grupurile din sănătate?
Dr Marius Geantă, directorul Centrului de Inovaţie în Medicină, a explicat pentru România Liberă că actuala criză a vaccinurilor pare o reglare de conturi în spaţiul politic, fiind unul dintre argumentele încercării de demitere a actului ministru al Sănătăţii: “Mi se pare important că această temă a ajuns pe partea pozitivă în ultimele zile, mai mult concentrat pe soluţii decât pe scandal şi opinii anti-vaccinare. Şi fostul premier Grindeanu s-a implicat pozitiv în problema vaccinurilor, este foarte bine că şi actualul premier s-a implicat în această criză, pentru că nu putem să lăsăm vaccinarea doar în grija medicului de familie sau a unui şef din DSP sau la libera alegere a unui părinte care poate este informat sau nu. Este un subiect mult prea serios care să nu fie abordat pe toate paliere şi de la nivelul cel mai înalt. Din păcate, tema vaccinării este folosită pentru reglarea de conturi în interiorul sistemului de sănătate, iar cee ace am văzut noi în ultima săptămână este manipularea acestei teme pentru atingerea unor scopuri în plan politic. Este o foarte mare eroare să politizăm astfel de teme”.
Cifrele dezastrului
În cadrul campaniei demarate alături de Ministerul de Interne, în care au fost implicate și autoritățile locale, Ministerul Sănătăţii informează că au fost identificate toate localitățile, pentru fiecare județ în parte, cu populație aflată la risc de îmbolnăvire prin rujeolă — 2.277 (localități fără medic de familie, cu acoperire vaccinală sub 95%, populație de etnie romă). Totalul copiilor care încă nu au fost vaccinați împotriva rujeolei, cu vârste cuprinse între 9 luni și 9 ani, este de 224.202. Pentru fiecare localitate identificată la risc au fost găsite locații pentru înființarea de centre de vaccinare, dar și personal medico-sanitar care să le deservească, fiind înființate 964 de centre de vaccinare la nivel național, cu 1.929 medici și 2.080 asistenți medicali.
În ceea ce privește stadiul achizițiilor de vaccinuri din cadrul programului național de vaccinare (PNV), Ministerul Sănătății precizează că în cazul vaccinului hepatitic B pediatric, care se administrează la 48-72 de ore de la naștere, necesarul anual este de 180.000 de doze, iar numărul copiilor nevaccinați la 30 iunie 2017 este de 27.682. În cazul vaccinului BCG (vaccin care se administrează la naștere), numărul de copii eligibili anual este de 180.000, iar numărul copiilor restanțieri la 30 iunie 2017 este de 12.156. La vaccinul hexavalent (vaccin care se administrează în 3 doze la vârsta de 2, 4 și 11 luni), numărul de doze necesare anual este de 540.000, iar numărul copiilor nevaccinați la data de 30 iunie 2017 este de 87.330.
În cazul vaccinului tetravalent (vaccin care se administrează la vârsta de 6 ani), necesarul anual este de 190.000 de doze, iar numărul copiilor restanțieri la 30 iunie 2017 este de 116.261.
Obiectiv. 95% asigură protecție
Obiectivul asumat de România privind acoperirea vaccinală împotriva rujeolei este de 95%, un nivel care asigură protecția deplină a populației împotriva situațiilor de epidemie. Vaccinarea împotriva bolilor contagioase și periculoase, ca rujeola, este o prioritate națională. Vaccinul ROR reprezintă o soluție sigură, disponibilă și eficientă pentru a proteja viața și sănătatea copiilor. Ministerul Sănătății folosește toate pârghiile de acțiune și toate instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a imuniza cât mai mulți copii. Însă, pentru a avea succes deplin, este important ca această campanie de vaccinare să fie sprijinită de către părinți și de către toate instituțiile implicate în asigurarea serviciilor de sănătate publică. Ministerul Sănătății va continua campania de vaccinare împotriva rujeolei până când fiecare părinte va fi corect informat cu privire la necesitatea vaccinării împotriva bolilor contagioase.(raport MS)
