Capturile de la frontieră din ultima săptămână sunt spectaculoase ca număr de persoane arestate, dar nesemnificative faţă de fenomenul contrabandei din România. Producătorii de ţigări, care ar fi trebuit să se bucure că vor vinde mai mult, sunt dezamăgiţi sau chiar îngrijoraţi. Dezamăgiţi pentru că „traficul adevărat nu se face cu sacoşa” şi îngrijoraţi pentru că o serie de modificări legislative în curs ameninţă să instituie filiere noi de contrabandă. Până acum, ineficienţa autorităţilor, care depistează doar a treizecea parte din marfa de contrabandă, a provocat pagube la buget de până la un milliard de euro pe an.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat pentru primele trei trimestre ale anului trecut o captură de 132 milioane ţigarete. Însă cele 132 milioane de ţigarete înseamnă 6,6 milioane de pachete. Ţinând cont că într-un camion încap 600.000 de pachete de ţigări, rezultă că organismele de control ale statului nu au reuşit să captureze decât puţin peste o încărcătură de camion pe lună. Astfel, în ultimii trei ani România a pierdut anual la buget între 500 milioane de euro şi un miliard de euro.
Doar un camion din 30 e depistat
Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications la JTI România, apreciază că totalul capturilor efectuate de orga-nismele de control ale statului este extrem de mic dacă ne raportăm la volumul estimat al contrabandei cu ţigarete la nivel naţional. „Capturile reprezintă 3-5% din totalul ţigărilor de contrabandă”, ne-a declarat Gilda Lazăr.
Practic, din 30 de camioane care transportă lunar ţigări de contrabandă, doar unul este depistat. Controalele efectuate în ultimele luni indică un volum imens al contrabandei. În octombrie 2010, într-o zi, la Giurgiu a fost făcută o captură de 900.000 pachete de ţigarete provenite din Grecia, plasate în două camioane şi care valorau 1,8 milioane euro. De asemenea, recent, în urma unei singure razii, anchetatorii au confiscat, tot într-o singură zi, 300.000 pachete de ţigarete în valoare de 500.000 de euro.
Cât priveşte contrabanda de la Vama Moraviţa, sacoşele trafincanţilor cărau lunar doar cât un sfert de camion, o cantitate infimă dacă ne raportăm la cifrele care fac referire la contrabanda realizată la nivel naţional. Ceea ce vedem la televizor reprezintă doar mica contra-bandă, spune Adrian Popa, director corporate affairs al unui alt important producător de ţigarete din România British, American Tobacco (BAT). „Consumul de ţigarete de contrabandă este de 8,9 miliarde ţigarete. Dacă socotim 7 milioane ţigarete într-un container,, înseamnă că anual intră în România 1.271 containere. Unde sunt acestea? Vama reuşeşte să descopere doar 4% din total”, afirmă el.
Contrabanda cu ţigări, de trei ori peste media europeană
Pierderile la bugetul de stat s-au cifrat numai anul trecut la aproximativ 900 milioane de euro, spune Adrian Popa. Luând în calcul un nivel al evaziunii fiscale în PIB de 24-26%, aceasta ar însemna că contrabanda cu ţigări e responsabilă de aproximativ 3% din PIB. Potrivit lui, nivelul contrabandei cu ţigarete era la finele anului trecut de 27%. „Dacă ar ajunge la 7-8%, putem spune că ar fi cauzat doar de micul trafic de frontieră”, afirmă responsabilul BAT. Acest nivel ar fi sub procentajul de 10% pe care îl deţine contrabanda cu ţigări în medie în UE, estimare ce-i aparţine lui Andrei Vasilescu, director corporate affairs Philip Morris. Până atunci, putem spune că România este în topul european al contrabandei cu ţigarete.
Nivelul acestuia a fost maxim în 2010 în Letonia (43%), Lituania (42%) şi Bulgaria (34%). Un studiu efectuat la finele anului trecut de către firma Novel Research pe durata ultimilor trei ani a arătat că nivelul contrabandei a crescut proporţional cu preţul ţigaretelor, influenţat, la rândul lui, de accizele în creştere. S-a ajuns ca, în prezent, 80% din preţul unui pachet să îl reprezinte TVA şi accize încasate de stat.
Contrabanda, stimulată prin mijloace oficiale
De la 1 ianuarie 2011, Ordinul 5300 al Autorităţii Naţionale a Vămilor privind scanarea mij–loacelor de transport a fost abrogat. Astfel, nu mai există obligativitatea controlului prin scanare a tuturor camioanelor la punctele de frontieră. Deşi autorităţile au invocat că măsura a fost luată la cererea transportatorilor care pierdeau mult timp în vămi, reprezentanţii asociaţiilor profesionale au negat, în cadrul unei emisiuni televizate că ar fi solicitat vreodată aşa ceva.
Un alt aspect vizează revenirea la situaţia anterioară în privinţa vânzărilor din duty free. Amendamentele au fost propuse de deputatul PDL William Brânză la un proiect de lege. Proiectul se află în dezbatere la Comisia de Buget-Finanţe de la Camera Deputaţilor.
Dintr-o analiză efectuată de Garda Financiară a rezultat că, în anii trecuţi, peste 40% din confiscările de ţigarete provin din magazinele duty-free.
Un al treilea motor de creş-tere al contrabandei ar putea proveni din posibilitatea de comercializare a ţigaretelor confiscate, potrivit unui proiect de lege al cărui iniţiator este Adrian Badulescu de la PDL. O iniţiativă similara e sustinută si de Ministerul de Interne. „Ar putea fi concurenţă neloială faţă de producătorii legali, care plătesc taxe şi cărora li s-ar încălca drepturile de proprietate intelectuală asupra brandurilor lor. Ar fi o problemă de siguranţă din punct de vedere igienico-sanitar, neputându-se garanta calitatea, conformitatea, vechimea, respectarea condiţiilor de transport şi depozitare. De zece ani încoace, ţigaretele confiscate se predau producătorilor şi sunt distruse pe cheltuiala acestora, sub supravegherea comisiei fiscale”, a precizat Gilda Lazăr de la JTI.
