Guvernul PSD vrea să anuleze pensiile speciale, introduse prin mai multe legi promovate chiar de social-democrați. Acum, însă, PSD nu mai are bani pentru a îndeplini alte promisiuni, care vizează creșterea salariilor și a pensiilor mici.
Coaliția PSD-ALDE a discutat, ieri, modificarea legii pensiilor speciale, stabilind trei principii: pensile aflate în plată nu scad, pensiile nu vor fi mai mari decât salariile și nu vor mai creşte în funcţie de creşterea veniturilor celor aflaţi în activitate ci vor fi indexate în raport cu rata inflației. Actul normativ va intra în vigoare în jurul datei de 15 septembrie. ”Dacă nu intervenim, efortul bugetar pentru pensiile speciale va crește de la șase miliarde cât este în prezent, la zece sau chiar 15 miliarde de lei”, a explicat președintele PSD, Liviu Dragnea.
Ministrul Muncii Lia Olguța Vasilescu a explicat că măsura vizează pensiile foarte mari, pentru că legislația actuală le permite unor oameni din să iasă la pensie la 40 de ani, cu o pensie de 120 % faţa de salariu după care se actualizează pensia respectivă în funcţie de creşterile salariale. Ministrul a anunțat și plafonarea indemnizațiilor pentru mame.
Ce prevede ordonanța de urgență
Potrivit proiectului de OUG privind pensiile militare, se va lua în calcul media soldelor lunare/salariilor de funcţii din 12 luni din ultimii cinci ani, la alegere. În prezent, se calculează media veniturilor brute din şase luni consecutive din ultimii cinci ani, la alegere, cu un spor de până la 15%. Potrivit proiectului prezentat de Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSNAP), militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prezentată anterior. Cuantumul prevăzut de legea în vigoare este de 80%.
În proiect este modificat şi articolul care prevede actualizarea pensiilor. Astfel, ”cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei”. În prezent, ”cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat”. Prin schimbarea modului de calcul, pensiile militarilor vor scădea.
Cât ne costă pensiile militarilor
De remarcat că liderii PSD și ALDE au vorbit despre pensiile speciale în general, în timp ce proiectul prezentat de sindicate se referă doar la pensiile militare, care consumă cele mai mari fonduri. Pensiile speciale, atât cele din sistemul militar, cât și din cel civil nu se bazează pe contributivitate, ca restul pensiilor, ceea ce înseamnă că valoarea pensiilor nu depinde de contribuțiile plătite de pensionar în perioada cât era salariat. În schimb, pensiile speciale sunt raportate la salariile aflate în plată pentru categoriile respective, crescând odată cu acestea.
Pensiile speciale pentru militari au fost introduse în 2001, de Parlamenentul dominat de PDSR, eliminate în 2010 de Guvernul Emil Boc și reintroduse în 2015 de Guvernul Ponta.
”România liberă” a dezvăluit că în 2016 s-au alocat 5, 4 miliarde de lei pentru pensiile speciale ale militarilor. Din datele oferite de Ministerul de Finanțe, reiese că cea mai mare parte a beneficiarilor pensiilor speciale pentru militari nu sunt foștii angajați ai Ministerului Apărării, ci cei ai Internelor și ai SRI. În 2016, au fost 75.458 de beneficiari în cadrul MApN, 69.180 de la Ministerul de Interne și 9.414 de la SRI. De pensiile speciale pentru militari beneficiază și foștii ofițeri de Securitate. Unele categorii de pensionari militari, precum magistrații militari, cumulează atât pensia din sistemul militar, cât și pe cea de magistrat. Ministrul Apărării, Adrian Tuțuianu, a dat exemplul unor pensii de 30.000 – 35.000 de lei pe lună.
Civilii care beneficiază de pensii speciale
Pe lângă militari, există și alte categorii care au pensii speciale, cum ar fi foștii magistrați sau foștii parlamentari. Astfel, 610 de foști parlamentari beneficiază de pensii speciale, pentru care anul trecut s-au alocat 20 de milioane de lei. Acestea variau între 1.500 și 4.600 de lei în funcție de numărul de amandate și urmează să se dubleze, după ce salariile parlamentarilor au crescut.
În afara parlamentarilor, statul român plăteşte 8.615 pensii speciale, a căror valoare cumulată este de aproape 70 de milioane de lei (69.272.324 lei) lunar, adicăe peste 800 de milioane anual. Valoarea medie a unei pensii speciale este de puţin peste 8.000 de lei, iar din bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) se achită 14.541.642 lei, iar din bugetul de stat se plătesc 54.730.682 lei.
Astfel, de pensii speciale beneficiază, în acest moment, 835 diplomaţi, 691 funcţionari publici parlamentari, 1.440 aviatori, 3.354 magistraţi, 1.725 grefieri şi 570 de consilieri şi auditori ai Curţii de Conturi.
În cazul magistraţilor pensia minimă este de 1.176 de lei, iar cea maximă e de 40.963 lei, în timp ce pensia medie este de 10.789 lei. În total se plătesc acestora pensii în valoare de 36.187.329 lei, din care cota suportată din BASS este de 3.646.419 lei, iar cota suportată din bugetul de stat este de 32.540.910 lei.
Pensia minimă în cazul aviatorilor este de 1.517 lei, iar cea maximă e de 39.144 lei, în timp ce pensia medie este de 10.863 lei. În total se plătesc acestora pensii în valoare de 15.642.605 lei, din care cota suportată din BASS este de 3.965.358 lei, iar cota suportată din Bugetul de Stat este de 11.677.247 lei.
Pensia minimă în cazul consilierilor şi auditorilor Curţii de Conturi este de 3.163 lei, iar cea maximă e de 15.145 lei, în timp ce pensia medie este de 7.535 lei. În total se plătesc acestora pensii în valoare de 4.293.479 lei, din care cota suportată din BASS este de 1.604.134 lei, iar cota suportată din Bugetul de Stat este de 2.689.345lei.
În cazul funcţionarilor publici pensia minimă este de 869 lei, iar cea maximă e de 14.392 lei, în timp ce pensia medie este de 3.432 de lei. În total se plătesc acestora pensii în valoare de 2.371.570 lei, din care cota suportată din BASS este de 1.195.032 lei, iar cota suportată din Bugetul de Stat este de 1.176.538 lei.
Pensia minimă în cazul grefierilor este de 733 de lei, iar cea maximă e de 12.054 lei, în timp ce pensia medie este de 3.635 lei. În total se plătesc acestora pensii în valoare de 6.270.017 lei, din care cota suportată din BASS este de 2.504.954 lei, iar cota suportată din Bugetul de Stat este de 3.765.063 lei.
Pensia minimă în cazul diplomaţilor este de 1.230 de lei, iar cea maximă e de 12.700 lei, în timp ce pensia medie este de 5.398 de lei. În total se plătesc acestora pensii în valoare de 4.507.324 lei, din care cota suportată din BASS este de 1.625.745 lei, iar cota suportată din Bugetul de Stat este de 2.881.579 lei.
De ce are PSD nevoie de bani
Guvernul PSD se află sub o presiune financiară uriașă. Astfel, la bugetul general consolidat se înregistrează un a deficit de 6,3 miliarde lei, în primele șase luni ale lui 2017, cu 61,5% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut. Pentru anul viitor, deficitul se anunță și mai mare dat fiind ca va intra in vigoare Legea salarizarii unitare. Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, estima că Legea salarizării va avea un impact financiar de 30 de miliarde de lei în 2018, iar până în 2022 se va ajunge la 50-60 de miliarde. În plus, ministrul Muncii anunța, recent, că una din prioritățile Guvernului PSD este creșterea pensiilor mici, în special a celor sub 2.000 de lei. Olguța Vasilescu a mai anunțat creșterea punctului de pensie, de la 1.000 de lei la 1.775 de lei.
