p.p1 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 10.0px; font: 38.0px Helvetica}
p.p2 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica}
p.p3 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica; min-height: 12.0px}
p.p4 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica; color: #a71f78}
p.p5 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; text-indent: 5.7px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica; min-height: 12.0px}
p.p6 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; text-indent: 5.7px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica}
p.p7 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; font: 10.0px Helvetica; color: #272c36; min-height: 12.0px}
p.p8 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 22.0px; font: 36.0px Helvetica}
p.p9 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 10.0px; font: 38.0px Helvetica}
p.p10 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica}
span.s1 {font-kerning: none}
Guvernul a renunţat la ideea privatizării Cuprumin SA, una dintre cele mai importante societăți rămase în funcțiune în Munții Apuseni. Anunţul a fost făcut la Abrud, la sediul companiei, de către ministrul Economiei, Mihai Fifor. Demnitarul a adăugat că această companie merge foarte bine, iar perspectivele sunt încurajatoare, astfel că se caută soluții pentru a investi și mai mult în Cuprumin, pentru a-i crește rentabilitatea.
„Eu nu cred foarte mult în această idee a privatizării. Eu cred că, în momentul de față, Cuprumin SA arată că trăiește. Cu investiții foarte serioase și sănătoase, Cuprumin este o companie care arată că putem produce la noi în țară -fără niciun fel de probleme, cu statul ca acționar majoritar“, a declarat Mihai Fifor.
Profit în creștere
Cuprumin a realizat în 2016, potrivit datelor companiei miniere, un profit de 7 milioane lei. În prima parte a acestui an, profitul a ajuns la 25 milioane lei. Cuprumin are în prezent 540 de angajaţi, iar în perioada următoare va mai angaja 20 de persoane. Conducerea companiei a fost desemnată în urma adoptării legii referitoare la guvernanța corporativă, iar acum doreşte să ia un credit bancar pentru a investi suma de 40 milioane lei în noi tehnologii din domeniul minier, care să sporească profitabilitatea companiei. Directorul Cuprumin SA, Nicolae Turdean, a dezvăluit că există discuții cu trei bănci pentru acordarea acestui credit.
În ultimii ani, conducerea companiei de stat Cuprumin SA a reuşit să scadă costurile de producţie de la 5.300 dolari/tonă de cupru la 4.300 dolari. Nicolae Turdean a declarat că vor exista investiții și în privința protecției mediului, iar deșeurile miniere produse nu sunt toxice.
De asemenea, Nicolae Turdean este de părere că -această firmă își poate spori profitabilitatea în mod semnificativ, iar ministrul Economiei a declarat că va susține planurile de dezvoltare a companiei din Abrud. „Sunt planuri de investiții foarte interesante pentru perioada imediat următoare. Și în programul de guvernare avem intenția să reluăm și industria metalurgică din zonă. Urmează să discutăm, să vedem care este cea mai bună opțiune. S-a discutat despre Zlatna. O să vedem în ce măsură și cum vom dezvolta acest lucru“, a precizat Mihai Fifor.
În zona Zlatna a funcționat, până la declanșarea crizei economice din 2008, un important combinat metalurgic, unde în 1999 lucrau peste 2.500 de persoane. Foștii angajați ar putea reprezenta o forță de muncă bine pregătită de care ar putea dispune eventualul combinat ce ar urma să fie înființat de Ministerul Economiei. Mihai Fifor a precizat că există o astfel de intenție pentru prelucrarea metalelor neferoase, astfel încât România să exporte metal cu o valoare mai mare decât cea a minereului.
În prezent, minereul prelucrat primar în Munții Apuseni ajunge în China, dar conducerea Cuprumin a anunțat că intenționează să organizeze o licitație în august, în urma căreia să fie desemnat un nou cumpărător strategic al minereului, cel puțin până la înființarea combinatului preconizat de ministrul Mihai Fifor.
O nouă lege a minelor
Cuprumin exploatează cariera de la Roşia -Po-ieni, care reprezintă 60 la sută din rezervele de cupru ale României. Minereul extras este prelucrat primar – astfel încât concentraţia de cupru creşte de la 0,4 la sută la 20 la sută –, apoi este exportat. De -asemenea, ministrul Economiei a anunţat că, în luna septembrie, va propune Parlamentului o nouă lege a minelor. Mihai Fifor a declarat că acest act normativ, care va încuraja mineritul, nu va avea efecte în privința proiectului de exploatare a aurului de la Roșia Montană. Acolo se află, după cum spun experții, cel mai mare zăcământ de aur din Europa.
În anii 1990, Guvernul României, prin ministrul de atunci al Economiei, Călin Popescu Tăriceanu, împreună cu ministrul Industriilor de atunci, Radu Berceanu, au încredințat exploatarea acestui zăcământ companiei Gabriel Resources, care a format în acest scop compania Roșia Montană Gold Corporation.
Este demn de remarcat faptul că acest contract pentru exploatarea celui mai mare zăcământ de aur de pe continent a fost încredințat fără licitație. Însă, din diferite motive, exploatarea aurului nu a putut începe la Roșia Montană, iar Gabriel Resources a dat în judecată statul român și cere despăgubiri în valoare de 4,4 miliarde euro.
În legătură cu acest proiect, ministrul Mihai Fifor a susținut că „este un litigiu acolo“. „Așteptăm să vedem cum se finalizează și vom discuta. În Legea minelor avem un capitol dedicat redeschiderii unor exploatări miniere, însă vă rugăm să așteptați să ieșim cu draftul în dezbatere publică și vom discuta apoi punctual despre fiecare caz în parte“. El a mai adăugat: „Dorim să dezvoltăm această activitate pentru că întreaga zonă se bazează pe această industrie“.
