Trei ierarhi i-ar putea succeda lui IPS Bartolomeu: unul a fost acuzat de legături cu Securitatea, altul cu un grup de meditaţie transcendentalistă, iar celălalt este considerat lipsit de experienţă.
Trecerea la cele veşnice a mitropolitului ortodox al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, IPS Bartolomeu Anania, a lăsat vacant unul dintre cele mai importante scaune mitro-po-litane din România. Deşi este cel mai „tânăr” scaun mitropolitan, personalitatea IPS Bartolomeu Anania a transformat Clujul într-unul dintre cele mai importante centre ale Ortodoxiei româneşti. În prezent, mitropolia fondată de Ana-nia este una dintre cele mai întinse şi mai importante din România.
Candidaţii „previzibili”
Deja au apărut numele unor posibili candidaţi la tronul mitropolitan. În mod firesc, teologii pomenesc numele a trei ierarhi din cuprinsul mitropoliei cu sediul în Cluj. Dar este posibilă şi desemnarea unui mitropolit din afara teritoriului canonic ce a fost păstorit până luni de IPS Bartolomeu Anania.
Cel mai vehiculat nume este cel al arhiepiscopului ortodox de Alba Iulia, Andrei Andreicuţ. Acesta este văzut drept continuatorul firesc al stilului de conducere iniţiat de mitropolitul Bartolomeu. Există multe asemănări între cei doi ierarhi. De altfel, Andrei Andreicuţ a fost candidatul susţinut de IPS Bartolomeu la succesiunea regretatului mitropolit al Ar-dealului din Sibiu, IPS Antonie Plămădeală. IPS Bartolomeu a iniţiat ruperea eparhiilor din nordul şi centrul Transilvaniei de scaunul de arhiereu de la Sibiu abia după ce IPS Andrei Andreicuţ a pierdut scrutinul intern în faţa actualului mitropolit ortodox al Ardealului, IPS Laurenţiu Streza. Acesta era, la acea dată, episcop al Caransebeşului, eparhie sufragantă Mitropoliei Ortodoxe a Banatului.
Un alt punct comun din biografiile IPS Bartolomeu şi IPS Andrei îl reprezintă ostilitatea faţă de Biserica Catolică. Dacă IPS Bartolomeu provine dintr-o familie ortodoxă din Vâlcea, în schimb, IPS Andrei provine chiar dintr-o familie greco-catolică, ce a trecut la ortodoxie abia după ce autorităţile comuniste au interzis Biserica Română Unită cu Roma. De altfel, din acest punct de vedere, biografia IPS Andrei sea-mănă cu cea a IPS Teofil Herineanu, predecesorul IPS Bartolomeu în scaunul de arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi, totodată, cel care a obţinut ridicarea eparhiei clujene la rangul de arhieparhie. Un alt punct comun din biografiile IPS Bartolomeu şi IPS Andrei este faptul că ambii au fost acuzaţi că ar fi colaborat cu fosta Securitate. Ambii ierarhi au respins însă cu vehemenţă aceste acuzaţii. Există şi teologi care spun că desemnarea arhiepiscopului de Alba Iulia drept mitropolit la Cluj ar putea crea o nouă tradiţie, asemănătoare cu cea care a rămas doar cu sem-nificaţie istorică şi care presupunea că mitropolitul Moldovei devine patriarh al României atunci când tronul patriarhal devine vacant.
Celelalte două nume pomenite sunt chiar cele ale vicarilor IPS Bartolomeu, PS Irineu Bistriţeanul şi PS Vasile Someşanul. Primul a fost prota-go-nistul unei dispute dure, legate de implicarea sa într-un grup care practica meditaţia transcendentalistă, pe care unii ierarhi au considerat-o nepotrivită cu tradiţia şi doctrina ortodoxă. PS Irineu s-a retras din prim-planul vieţii bisericeşti şi, până recent, s-a consacrat mai mult rugăciunii şi actelor de caritate.
Aşezarea-surpriză
O ipoteză interesantă ar fi şi aceea ca, dacă IPS Andrei va fi ales mitropolit al Clujului, PS Irineu ar putea fi desemnat arhiepiscop de Alba Iulia. În schimb, PS Vasile Someşanul, unul dintre cei mai stimaţi ierarhi ortodocşi, a declarat că nu îl interesează scaunul de mitropolit. Însă acest lucru nu ar putea împiedica alegerea sa. Viitorul mitropolit va fi desemnat de un colegiu electoral în care vor intra membrii Adunării Arhieparhiale a Vadului, Feleacului şi Clujului, delegaţii din Adunarea Naţională Bisericească ai Arhiepiscopiei de Alba Iulia şi din celelalte eparhii sufragante Mitropoliei din Cluj, precum şi câte doi reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ teologic. Teoretic, această componenţă l-ar favoriza pe IPS Andrei.
Cei trei cu şanse mari
Andrei Andreicuţ – A fost susţinut de IPS Bartolomeu ca succesor al mitropolitului Ar-dea-lului, IPS Antonie Plămădeală.
PS Irineu Bistriţeanul – A fost protagonistul unei dispute legate de implicarea într-un grup de meditaţie transcendentalistă, considerată neconformă cu tradiţia şi doctrina ortodoxă.
PS Vasile Someşanul – Este unul dintre episcopii tineri. Contestatarii săi spun că este mai înclinat spre cele spirituale şi nu ar avea suficientă experienţă pentru a conduce Mitropolia.
